Dr. Mircea Dediu: „Degeaba ai mamograf la fiecare colţ de stradă dacă nu vine nimeni“

Dr. Mircea Dediu, medic primar oncolog, şeful Secţiei de Oncologie medicală a Centrului oncologic Sanador, a explicat care sunt analizele şi investigaţiile medicale care ridică suspiciune în cele mai frecvente tipuri de cancere şi în ce constă prevenţia.

La femei, pe primele trei locuri ca incidenţă se află cancerul mamar, cel de col uterin şi colorectal, explică dr. Mircea Dediu. „La bărbaţi, pe primele trei locuri sunt cancerul pulmonar, colorectal şi de prostată”, adaugă specialistul.

Pentru ca ele să fie descoperite într-un stadiu cât mai precoce, în cancerul de sân, de prostată, de col uterin şi colorectal există şi la noi metodologii de screening, mai puţin în cel pulmonar. „În cancerul de sân se recomandă ca femeile după vârsta de 55 de ani să facă o mamografie din doi în doi ani. Această mamografie are rostul de a depista o tumoare de sân în stadiul incipient, preclinic, atunci când nu se simte la palpat. Acesta este screeningul mamar”, subliniază medicul oncolog.

Pentru depistarea cancerului de col uterin, rezultatul testului Babeş-Papanicolau prin care se prelevează material citologic este cel care ridică primele semne de întrebare dacă la analiză apar celule displazice. „Displazia înseamnă că acele celule nu sunt normale şi ele pot duce la cancer, dacă nu sunt urmărite îndeaproape”, mai spune medicul. Frecvenţa cu care o femeie trebuie să facă această analiză depinde de factorii de risc pe care-i are şi la indicaţia medicului ginecolog. „În principiu, orice femeie după 25 de ani trebuie să meargă la un consult ginecologic de rutină”, adaugă dr. Dediu.

Cine pune diagnosticul de certitudine

În cazul cancerului de prostată există posibilitatea de testare PSA – Antigen prostatic specific. În funcţie de valori şi de dinamica acestui PSA se poate ridica suspiciunea unui proces în evoluţie, iar pentru cancerul colorectal se recomandă colonoscopia. În cancerul de plămâni se recomandă o tomografie cu doză mică de radiaţii, detaliază oncologul.

Diagnosticul exact în orice tip de cancer este pus doar în urma examenului anatomopatologic, atrage atenţia medicul oncolog. „Suspiciunea ridicată de o mamografie, să spunem, trebuie confirmată cu o puncţie biopsie. Aşa este şi la colonoscopie. Pentru că diagnosticul îl pune anatomopatologul, în urma analizelor de ţesut modificat prelevat”, mai spune dr. Mircea Dediu.

Depistarea precoce duce la vindecare

Depistarea timpurie a cancerului este importantă, mai spune oncologul, pentru că este vorba despre o boală păcătoasă în două feluri: „Tumoarea poate să invadeze local, structurile din vecinătate, dar se poate răspândi şi în metastaze. Făcând această depistare precoce, probabilitatea să existe aceste metastaze este mică. Procesul de metastază se corelează oarecum cu dimensiunea tumorii. Cu cât o tumoare este mai mare, cu atât probabilitatea ca ea să fi fost deja răspândită e mai mare. Şi atunci, screeningul e important, pentru că în acel moment pacientul nu se caută pentru că îl supără ceva. O tumoare cunoscută nu se mai cheamă screening”, punctează medicul oncolog.

O tumoare mică, depistată în stadiu incipient, când nu dă simptome şi nici metastaze, oferă posibilitatea vindecării pacientului. Pentru a avea mai mulţi pacienţi vindecaţi de cancer ar trebui să avem, pe lângă strategii naţionale de screening bine puse la punct şi cu finanţare asigurată, şi o populaţie care să înţeleagă că trebuie să vină la controale regulate. Or, mai spune medicul, la noi, acest din urmă aspect este departe de a fi mulţumitor. „Degeaba ai mamograf la fiecare colţ de stradă dacă femeile nu vin să-şi facă investigaţia. În alte ţări cu o cultură, cu civilizaţie, cu o educaţie mai bună, oamenii urmează aceste programe puse gratuit la dispoziţia lor, pe când la noi, nu-i interesează. Şi asta este. Dar cu cât ai o populaţie mai compliantă, mai receptivă, cu atât vei avea o depistare mai precoce. La noi, pacienţii români vin în stadii de boală mai avansate, fie pentru că nu avem proceduri implementate, fie pentru că nu vine lumea să se caute”, atrage atenţia medicul.

Cancerul, tratat în echipă

Orice localizare tumorală trebuie să beneficieze de un tratament multidisciplinar din partea oncologilor, chirurgilor, specialiştilor în imagistică, chimioterapie, radioterapie, anatomopatologilor etc. „Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că sunt cel puţin trei metode mari de terapie: două se adresează local tumorilor primare – chirurgia şi radioterapia – şi una care este tratamentul sistemic care se adresează şi tumorii locale, dar şi metastazelor propriu-zise. În situaţia în care fiecare tumoare se află în diferite stadii – mai incipient sau mai avansat –, ca să fie tratat corect pacientul trebuie ca toţi specialiştii să se întrunească şi să întocmească un plan de tratament. Cum trebuie făcut? Pacientul trebuie operat la început sau trebuie să urmeze la început chimioterapie, radioterapie? Toate aceste lucruri, de la caz la caz, de la stadiu la stadiu, sunt discutate pentru că pot să difere, în funcţie şi de comorbidităţi. Asta înseamnă că un pacient aflat în acelaşi stadiu de cancer trebuie tratat diferit. Or, aceste Tumor Boarduri asta fac”, explică dr. Dediu.

Cel mai important este ca această evaluare să aibă loc la prima prezentare a pacientului. „Şi, după ce se stabileşte o strategie iniţială, ea se urmează şi, dacă pe parcurs apar lucruri care necesită iar o întrevedere, se poate solicita o reevaluare interdisciplinară. Dar, de regulă, la început se stabileşte o strategie şi ea se urmează”, conchide medicul oncolog.

Top 3 recomandări anti-cancer: Nu se fumează!

Dacă ar fi să facă un top al recomandărilor pentru cei interesaţi să evite eventualitatea îmbolnăvirii de cancer, acesta ar arăta aşa: „Numărul 1 – Nu se fumează! Numărul 2 – Nu se fumează! Numărul 3 – Nu se fumează! Fumatul este implicat în majoritatea localizărilor tumorale, dacă nu aproape în toate. Deci, şi în cancerul pulmonar, şi în cel ORL, şi în cel mamar, şi în cel de vezică şi în cel de col uterin, în toate, într-un fel sau altul. Din simplul motiv că fumatul nu înseamnă că doar inhalezi fumul şi atât. În el există tot felul de produşi carcinogeni care se absorb în sânge şi care circulă, se distribuie oriunde. Şi acolo unde este un loc vulnerabil, acolo acţionează. Sigur, plămânul este preferenţial”, avertizează medicul oncolog.

Urmează în clasament exerciţiul fizic: „Acesta nu înseamnă să mergi la sală să tragi de fiare şi să vii leşinat. Exerciţiul fizic înseamnă să te scoli de pe scaun şi să nu reacă zi fără să faci o plimbare de 30 de minute. Obişnuiesc să dau următorul exemplu: dacă stai la bloc la etajul 8, urci cu liftul până la etajul 6 şi restul, pe jos. La coborâre, cel mai bine este să cobori pe scări. În America se spune aşa: dacă ai loc de parcare, mergi la cel mai îndepărtat. Există studii care arată un beneficiu clar al mişcării”.

Alcoolul, al doilea carcinogen

Şi, nu în ultimul rând, alcoolul. „Din nefericire, alcoolul este un al doilea carcinogen după fumat. El nu trebuie consumat zilnic. Medical vorbind, nu mai poate fi recomandată o doză sigură. Orice picătură e considerată nocivă, dar, desigur, de la caz la caz. Vestea bună este că nu e rea deloc cafeaua. Ea nu se desprinde ca un lucru de evitat, dimpotrivă. Nu neapărat ca să eviţi cancerul, dar nu face un rău”, explică dr. Dediu.

Cât priveşte alimentele care pot contribui sau nu la apariţia cancerului, lucrurile nu sunt clare, mai spune specialistul: „Ceea ce pot să spun, din punctul meu de vedere, este că trebuie să mâncăm echilibrat – carne, ouă, brânză, legume, fructe. Dacă nu în fiecare zi, măcar o zi – una, o zi – alta, astfel încât să nu ajungi la excluderea unor alimente. Nu cred în soluţia vegetariană, dar aş evita carnea procesată pentru că ea conţine tot felul de conservanţi. Dar de aici şi până la a spune să nu mănânci o friptură...”, încheie dr. Mircea Dediu.