Detartrajul, la fel de important ca spălatul dinţilor

Prin această metodă se previne apariţia cariilor şi se asigură o mai bună eficienţă în cazul lucrărilor dentare. Manuală sau cu ultrasunete, îndepărtarea tartrului trebuie făcută la fiecare şase luni sau chiar la patru luni, în cazul celor cu implant sau cu lucrări fixe.

Doar 30 la sută din români au dantura completă, restul şi-au pierdut cel puţin un dinte din cauza depunerilor plăcii bacteriene şi a tartrului şi din cauza igienei orale precare, arată cel mai recent Eurobarometru pe tema sănătăţii orale a europenilor.

Periajul incorect, factor favorizant

Deşi depunerea tartrului pe dinţi poate fi prevenită, foarte puţini sunt aceia care nu s-au confruntat niciodată cu această problemă.

„În cele mai multe cazuri, tartrul apare pe un suport dentar care nu este curat. Mai exact, pe suprafaţa dinţilor se depun microbacterii, celule moarte care alcătuiesc placa bacteriană. Aceasta aderă pe dinte şi pe colet (zona intermediară dintre coroana şi rădăcina dintelui), iar în lipsa periajului efectuat corect, se întăreşte şi se transformă în tartru", explică medicul primar stomatologie generală Alexandru Brezoescu, preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti din Bucureşti.

Dinţii pot ieşi din alveolă

Potrivit specialistului, există însă şi persoane care, în ciuda unei igiene orale riguroase, sunt mai predispuse la depunerile de tartru decât altele, fie din cauza compoziţiei salivei, fie din cauza alimentaţiei.

Odată instalat tartrul, se intră într-un cerc vicios, deoarece aceste depuneri mineralizate împiedică, la rândul lor, efectuarea unui periaj corect al dinţilor. Prin urmare, afecţiunile dentare şi gingivale devin inevitabile.

„Tartrul se insinuează în spaţiul gingival, intră în parodonţiu şi afectează rădăcina dintelui care, nemaiavând os să-l susţină, iese din alveolă", atrage atenţia dr. Alexandru Brezoescu.

Îndepărtarea tartrului nu doar previne afecţiunile dentare şi pe cele ale parodonţiului marginal, ci şi tratează aceste afecţiuni. Astfel, efectuarea unui detartraj în cabinetul stomatologic la fiecare şase luni, opreşte evoluţia parodontopatiilor. Detartrajul se efectuează fie manual, fie cu ultrasunete sau cu aer comprimat (sonic).

Potrivit studiilor, metoda manuală şi cea cu ultrasunete sunt cele mai eficiente. În cazul tartrului subgingival, metoda clasică rămâne cea cu eficienţă maximă. Însă în cazul depunerilor de tartru supragingival (pe părţile vizibile ale dinţilor), deşi rezultatele sunt similare, metoda cu ultrasunete este preferată de pacienţi, deoarece „prezintă mai puţine riscuri de lezare a gingiei şi se efectuează într-un timp mai scurt", afirmă dr. Alexandru Brezoescu.

Metoda constă în desprinderea tartrului de pe dinţi cu ajutorul vibraţiilor şi îndepărtarea acestuia cu un jet puternic de apă.

Orice tratament include îndepărtarea tartrului

În cazul în care o persoană are depuneri de tartru, orice vizită la stomatolog trebuie să cuprindă şi un detartraj. „Este anormal să fac un tratament fără să îndepărtez tartrul. Astfel, atunci când avem un pacient cu tartru, trebuie să-l consultăm, să-i punem un diagnostic, iar schema de tratament trebuie să includă şi un detartraj", explică dr. Alexandru Brezoescu.