Cele mai bune sfaturi pentru o inimă sănătoasă

Cele mai bune sfaturi pentru o inimă sănătoasă

Nu e niciodată prea târziu să începi să te preocupi de sănătatea inimii tale. Specialiştii sar în ajutor şi ne oferă cele mai bune sfaturi pentru inimă FOTO Shutterstock

Deşi există factori de risc pentru sănătatea inimii asupra cărora nu avem niciun control, cum ar fi genetica, există anumite lucruri pe care putem să le facem. O inimă sănătoasă se menţine aşa cu ajutorul unei diete sănătoase, prin exerciţii fizice, prin renunţarea la fumat şi menţinerea unei greutăţi corporale sănătoase.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Niciodată nu e prea târziu să te apuci să faci tot ce este posibil pentru a-ţi păstra în formă unul dintre cele mai importante organe – inima. Anul trecut a fost unul care a abundat în studii despre sănătatea inimii, astfel luând naştere şi cele mai noi şi mai bune sfaturi pe această temă. „Huffington Post“ a realizat o listă cu cercetările de anul trecut care au întărit sfaturi deja ştiute sau care au adus informaţii noi despre cum să menţinem sănătatea inimii.
 
Optimismul dă roade
 
Totul ţine de atitudine. Cei care suferă de sindromul coronarian acut, adică de orice boală declanşată brusc şi caracterizată prin diminuarea fluxului sanguin către inimă, şi care au o atitudine pozitivă faţă de boala lor, vor fi mai dispuşi să facă exerciţii fizice şi chiar vor trăi mai mult, susţine un studiu realizat pe 600 de persoane. Un alt studiu, publicat în „Jurnalul de Cardiologie“ din SUA a demonstrat că fericirea şi un temperament vesel te pot proteja de un atac de cord.
 
Nu te apropia de mâncărurile procesate
 
Un studiu apărut în publicaţia specialiştilor de la Centrul Medical Britanic („British Medical Center“ - BMC) a scos în evidenţă rolul „special“ pe care îl au alimentele procesate în sănătatea noastră, demonstrând o legătură importantă între carnea procesată şi riscul crescut de cancer şi de atac de cord. „Am estimat că aproape 3,3% din decese pot fi prevenite dacă toţi pacienţii ar consuma mai puţin de 20 de grame de carne procesată pe zi“, se specifică în studiu.
 
Micul dejun, cea mai importantă masă a zilei 
 
Asigură-te că nu sari peste micul dejun şi, astfel, vei scădea riscul de atac de cord sau de sindrom coronarian acut. Un studiu efectuat de Universitatea Harvard, SUA, demonstrează că această legătură, între micul dejun şi sănătatea inimii, este valabilă chiar şi dacă se iau în considerare alţi factori de risc, cum ar fi fumatul, somnul insuficient, lipsa exerciţiilor fizice şi consumul prea mare de alcool.
 
Carnea roşie nu e bună pentru inimă
 
Deşi această informaţie nu e nouă, cercetătorii au mai descoperit un motiv pentru care carnea roşie face rău inimii. Un anumit nutrient care se regăseşte în carnea roşie, dar şi în lactate, carnea de pui şi în peşte, poate juca un rol important în incidenţa bolilor de inimă. „Acum înţelegem cum anume inima este influenţată negativ de consumul de carne roşie“, spune doctorul Stanley Hazen despre acest nutrient denumit „l-claritin“.
 
Renunţă la fumat
 
Înainte se credea că pentru oamenii care fumau mai puţin de trei pachete de ţigări pe zi, timp de 10 ani, ar dura 15 ani după ce s-au lăsat de fumat până când riscul de moarte din cauza unei boli de inimă să scadă la acelaşi nivel ca al unei persoane care nu a fumat niciodată.
 
Însă, un studiu prezentat anul trecut de „Asociaţia Americană a Inimii“ a demonstrat că beneficiile renunţării la fumat pentru oameni pot începe să-şi facă efectele la opt ani după ce s-au oprit. „Chiar şi fumătorii împătimiţi, care depăşesc trei pachete de ţigări pe zi, comparativ cu cei care fumează mai puţin, îşi vor reduce semnificativ riscul de deces prin renunţarea la fumat, cu aproape 35%. Aşadar există veşti bune pentru toţi“, adaugă doctorul Ali Ahmed, de la Universitatea din Alabama, SUA, pentru Reuters.
 
Frigul este inamicul inimii
 
Poate că este o mică exagerare, însă două studii prezentate anul trecut în cadrul Congresului Societăţii Europene de Cardiologie chiar au demonstrat că frigul (şi cel care ţine de anotimp, şi cel care ţine de temperatura din casă, să zicem) creşte riscul de boli de inimă.
 
Unul dintre studii a descoperit că un colesterol mare, hipertensiunea şi circumferinţa taliei sunt mai des întâlnite în lunile de iarnă, decât vara. Celălalt studiu a demonstrat că riscul de atac de cord creşte atunci când temperaturile scad.
 
Mersul pe jos ajută inima
 
Un studiu publicat în jurnalul „Arteroscleroza, Tromboa şi Biologia Vasculară“ din SUA a demonstrat că mersul pe jos poate ajuta la scăderea tensiunii sanguine, la scăderea colesterolului şi la reducerea riscului de diabet, la fel de mult ca alergatul. Însă, mersul trebuie să-l facă pe pacient să consume aceeaşi cantitate de energie ca în cazul alergatului.
 
Nu te stresa
 
Multe studii de anul trecut au identificat o asociere între nivelurile mari de stres şi bolile de inimă. Unul dintre ele a demonstrat o legătură între nivelurile hormonului de stres, cortizolul, din părul bătrânilor şi un risc crescut de boli cardiovasculare. Un alt studiu, a arătat o asociere între atacurile de cord din cauza stresului şi pierderea locului de muncă.
 

Citeşte şi:
 
 
Curăţatul zăpezii poate creşte riscul unui atac de cord, iar experţii ne avertizează că trebuie să fim precauţi pentru a ne proteja.
 
 
Dacă în unele cazuri bolile de inimă sunt o moştenire nedorită de familie, în alte situaţii stilul de viaţă nesănătos creşte riscul de a face infarct. Uite care sunt factorii care-l pot provoca!
 
 
Uneori, inima dă semne când ceva nu-i prieşte, alteori „suferă” în tăcere. Un control la medic îţi arată dacă e cazul să te îngrijorezi. Află ce investigaţii poţi face, ca să fii sigur că rămâne sănătoasă.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările