28 iulie, Ziua mondială de luptă împotriva hepatitelor: România, printre primele zece ţări în lume la infecţia cu virusul hepatitic C

28 iulie, Ziua
mondială de luptă împotriva hepatitelor: România, printre primele zece ţări în
lume la infecţia cu virusul hepatitic C

Hepatitele B şi C sunt boli infecţioase cu evoluţie lentă, care netratate, distrug ficatul şi duc la ciroză

La nivel european, se estimează că 13,2 milioane de persoane trăiesc cu virurul hepatitic B, iar 15 milioane cu virusul C, potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Anual, hepatitele B şi C generează peste 120.000 de decese, doar în Europa, principalele cauze fiind ciroza hepatică şi cancerul.

Ştiri pe aceeaşi temă

Hepatitele sunt boli infecţioase, de cele mai multe ori, asimptomatice, astfel că nu aflăm de ele decât dacă ne testăm.

Potrivit statisticilor OMS, la nivel mondial, hepatitele B şi C sunt provocări majore afectând peste 325 de milioane de persoane. Aceste afecţiuni duc la cancer hepatic şi provoacă, anual, 1,34 de milioane de decese. Aceasta pentru că, cel puţin 60% din cazurile de cancer hepatic au la bază testarea târzie, respectiv accesul la tratament pentru hepatitele B şi C în stadii avansate ale bolii.

La nivel european, se estimează că 13,2 de persoane trăiesc cu virurul hepatitic B, iar 15 milioane cu virusul C, potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Anual, hepatitele B şi C generează peste 120.000 de decese, doar în Europa, principalele cauze fiind ciroza hepatică şi cancerul.

România se situează printre ţările cu prevalenţă mare din Europa şi în top 10 la nivel mondial la infecţia cu virusul hepatitic C.

Hepatita C este responsabilă pentru 29% din decesele asociate cirozei – la nivel global - şi pentru 42% din decesele asociate cancerului hepatic, în timp ce hepatita B generează 26% din decesele asociate cirozei şi 37% asociate cancerului hepatic.

Hepatitele B şi C sunt boli obişnuite în cazul persoanelor aflate la grupe de risc şi în rândul celor care trăiesc cu HIV, deoarece aceste virusuri se transmit prin folosirea seringilor contaminate şi a practicării sexului neprotejat.

Alte metode de transmitere sunt transfuziile de sânge, folosirea în comun a periuţei de dinţi şi a lamelor de ras şi de la mamă la copil.

„Trebuie să aibă acces la tratament toţi pacienţiii, indiferent de stadiul bolii“

„Ţara noastră a făcut paşi importanţi în gestionarea problematicii hepatitelor. În 2009, când am lansat asociaţia, pacienţii cu hepatită aveau acces la tratament pe baza listelor de aşteptare. La nouă ani distanţă, markerii virali au fost introduţi în pachetul de analize de bază prescris de medicii de familie. Ca parte a prevenţiei, ne dorim să existen continuitate în asigurarea vaccinului împotriva hepatitei B, iar pentru pacienţii cu hepatită C, contractul cost-volum-rezultat sî fie încheiat şi implementat cât mai repede şi să aibă acces la tratament toţi pacienţii, indiferent de stadiul bolii“, a declarat Marinela  Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România – APAH-RO.

Din mai anul acesta Asociaţia a început o campanie de testare în cadrul căreia au fost testate 420 de persoane. Au fost descoperite 11 persoane cu hepatită C, 20 de pacienţi cu hepatită B şi un pacient cu hepatită B+D. Testarea s-a desfăşurat în judeţele Suceava, Cluj, Giurgiu şi Braşov, peste jumătate din cei testaţi fiind persoane cu venituri reduse sau fără asigurare medicală.

La sfârşitul lui iunie a expirat contractul cost-volum-rezultate încheiat între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi furnizori pentru asigurarea tratamentului persoanelor cu hepatită C.  Şeful CNAS, Răzvan Vulcănescu, a  explicat că, sunt purtate negocieri cu mai mulţi furnizori de tratament împotriva hepatiteti C şi că, la 1 octombrie, cel mai târziu, va fi semnat un nou contract cost-volum-rezultate, în care, pentru prima dată, vor intra şi pacienţii cu grad de fibrozare F1. ”Toţi pacienţii intraţi în program până la finalul lui iunie îşi vor primi în continuare tratamentul cu interferon free până la vindecare“, a dat asigurări acesta.

În 2015, pentru prima dată, pacienţii români cu hepatită C au avut acces la tratamentul fără interferon, al cărui cost a fost acoperit de stat. Au beneficiat atunci 5.800 de persoane cu grad de fibroză F4.

Un an mai târziu, numărul celor care au beneficiat a fost de 12.000 de pacienţi, accesul fiind extins şi pentru pacienţii cu F2 şi F3.

Vulcănescu a vorbit acum despre 13.000 de persoane care ar urma să beneficieze de nou contract.

Potrivit estimărilor APAH-RO, în România, trăiesc 600.000 de persoane cu hepatită cronică C şi 800.000 cu hepatită cronică B. Statistici oficiale însă, nu există.

 

citeste totul despre: