Traian Băsescu: „România a primit cea mai mare creştere a bugetului. Cu 18% mai mult. Banii pot fi cheltuiţi până în 2023”

0
0
Băsescu face primele declaraţii după finalizarea negocierilor pentru bugetul UE FOTO Reuters
Băsescu face primele declaraţii după finalizarea negocierilor pentru bugetul UE FOTO Reuters

După două zile de negocieri, liderii europeni au ajuns la un acord în ceea ce priveşte bugetul multianual al Uniunii Europene pe următorii şapte ani. Preşedintele Traian Băsescu va oferi primele explicaţii, în urma negocierilor de la Bruxelles.

UPDATE 20:41 Premierul Victor Ponta a declarat agenţiei MEDIAFAX că este foarte dezamăgit de rezultatul final al alocării bugetare UE petru România, care este prezentat să pară mai bun, dar de fapt este foarte rău faţă de propunerea iniţială a CE, iar practic nu s-a obţinut niciun euro în plus faţă de noiembrie.

UPDATE 18.37 Corespondentul nostru la Bruxelles a revenit asupra informaţiei şi, citând o sursă pe care o consideră sigură, transmite că România a obţinut peste 43 de miliarde de euro.

Bugetul Uniunii Europene pe următorii şapte ani va fi de 960 de miliade de euro, ceea ce înseamnă că reducerea suplientară faţă de înţelegerea din noiembrie este de 13 miliarde de euro, şi nu de 30, aşa cum se preconizase.

Surse de la Bruxelles au precizat că România a pierdut 1,5 miliarde în urma negocierilor. Bugetul alocat României pe următorii şapte ani va fi de 39 de miliarde de euro. La finalul negocierilor din luna noiembrie, România obţinuse un buget de 40 de miliarde de euro. Această tăiere a avut loc de la Agricultură.

Potrivit euobserver.com, bugetul agriculturii a fost micşorat de la 421 de miliarde de euro la 373 de miliarde, iar cel al fondurilor de coeziune, de la 355 de miliarde de euro la 325 de miliarde de euro.

Preşedintele Parlamentului European, Herman van Rompuy, a anunţat pe Twitter că liderii europeni au ajuns la un acord în ceea ce priveşte bugetul. „Ne-am înţeles. Consiliul European a convenit asupra bugetului financiar multianual pentru restul acestui deceniu. A meritat aşteptarea", a scris el.

Preşedintele Traian Băsescu va face în scurt timp declaraţii de presă în care va spune ce alocări va primi România, în urma acordului la care s-a ajuns.


Cele mai importante declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu:

Vă voi da câteva lemente de interes pentru politica externă a României. În concluzii veţi vedea că Republica Moldova va semna acordul de negociere cu UE. Acesta a fost unul dintre obiectivele noastre.

În ceea ce priveşte situaţia din Mali: preşedintele Franţei a făcut o informare despre evoluţiile din Mali. Estimarea este că operaţiunile militare se vor încheia în următoarele 30 de zile, după care forţele se vor transforma în forţele de menţinere a păcii. Din acel moment, statele UE sunt invitate să participe cu instructori.

România, după cum ştiţi, a aprobat trimiterea în Mali a 10 militari instructori.

A fost o coincidenţă fericită că s-au solicitat tipuri de echipamente militare pe care România le avea în stoc.

În ceea ce priveşte Siria, Consiliul constată lipsa de legitimitate a actualului preşedinte sirian.

Nu am luat decizia de a retrage ambasasada din Siria. Menţinem un aparat acolo pentru că încă avem mulţi români acolo. Eu mă voi fixa strict pe cifrele, pe facilităţile care interesează România.

Cea mai mare realitate este că România a primit cea mai mare creştere a bugetului. Creşterea faţă de exerciţiul financiar precedent este de 18%.  S-au obţinut pentru diverse sisteme de plăţi o serie de facilităţi de interes pentru România. Unele din ele au fost şi în propunerea iniţială a dlui Van Rompuy, altele au fost îmbunătăţite prin negociere.

Una dintre cele mai importante facilităţi este aceea că TVA-ul este eligibil. Deci, cu cât România va avea un TVA mai mare, cu atât va aduce mai mult în bugetul de stat. Evaluarea este că deductibilitatea TVA aduce în bugetul României circa 2 miliarde de euro. Cifrele sunt calculate de Ministerul Finanţelor.

Un alt lucru foarte important este acela că s-a finalizat şi negocierea pe rata de cofinanţare la fondurile de coeziune. S-a finalizat cu cofinanţare de 85% din partea UE, . La fel de important este faptul că prefinanţarea, iniţial propusă să fie 2%, acum va fi 3%.

 România se încadrează la prefinanţare de 4%.

Prefinanţarea pentru dezvoltare rurală este tot 4%, ca şi la fondurile de coeziune. Şi la coeziune, şi la dezvoltare rurală, pentru ţările care se vor afla într-un program de asistenţă financiară Comisia Europeană, FMI. La aceste ţări se va adăuga un pop-up de 10%.

În sfârşit, un lucrru extrem de important a fost flexibilitatea la politicia agricolă comună, adică posibilitatea să se facă transfer între pilonul I dezvoltare rurală şi pilonul II dezvoltare directă, până la 25%. Este un avantaj foarte mare. Nu este puţin să poţi să iei 25% dintr-o parte să îi duci în altă parte.

Pentru exerciţiul 2014-2020 banii trebuiesc cheltuiţi în M plus 3 ani, abordare lansată de noi şi extinsă la toate statele. Ceea ce, pentru o ţară cum este România, este extraordinar de important. Diminuează la maximum riscul de neutilizare a banilor europeni, ceea ce înseamnă că banii pot fi cheltuiţi până în 2023.

Este regulamentul care stabileşte că exerciţiul bugetar este N+3.

A fost un efort extraordinar pentru acest paragraf 87, 2, pentru că convingerea mea a fost că e mai eficient. Noi ne-am orientat încă din luna noiembrie pe acest efort de negociere.

Tema a fost lansată la Consiliul din noiembrie, atunci am făcut oficial solicitarea.

 A trebuit să armonizăm voinţa noastră cu cea a contributorilor neţi. Ei aşteptau banii din dezangajări, iar România era o bună sursă.

În perioada 2007-2013, bugetul a fost de 994 miliarde. Bugetul în perioada 2014-2020 este de 960 miliarde. Este pentru prima oară când scade.

În condiţiile în care România reuşeşte o creştere cu 18%, cred eu că e un lucru bun.

Pentru politica de coeziune 2007-2013 avem 19 miliarde, pentru 2014-2020 avem alocate 21 de miliarde, ceea ce înseamnă o creştere de 10% pe coeziune pentru România. Avem un plus de 2 miliarde la bugetul de coeziune.

În ceea ce priveşte politica agricolă comună bugetul pentru 2007-2013 a fost de 13 miliarde, iar bugetul pentru 2014-2020 este de 17 miliarde. Asta înseamnă că pe bugetul politicii agricole comune România are o creştere de 3,7 de miliarde.

În interioriul acestor creşteri sunt cei doi piloni: plăţi directe - 10 miliarde, asta înseamnă un plus de 4,78 miliarde euro la plăţi directe; la dezvoltare regională am avut 8,2 miliarde şi avem 7,1 miliarde, aşa că scădem cu un miliard. A fost foarte important să obţinem dreptul de a mişca 25% între cele două bugete.

În total, pe politica agricolă comună avem creştere de 3,7 miliarde de euro. Este o creştere de 27%.

Şi avem în programul de combatere a şomajului în rândul tinerilor. Din fericire, România are o rată mică a şomajului în rândul tinerilor. În UE, acest tip de şomaj a crescut de la 7,5% la 10%.  România are, din fericire, un şomaj în scădere. De aceea, alocarea noastră este de doar 125 de milioane de euro.

De asemenea, au mai fost alocaţi 60 de milioane pentru populaţia din mediul rural.

În total, pe aceste domenii avem un buget alocat României de 40 de miliarde de euro. Dar România are posibilitatea să acceseze diverse alte fonduri: de sărăcie,  de calamităţi, alte programe. Sunt şi alte facilităţi pentru a câştiga bani.

Articolul 87, punctul II este foarte important. Practic, ne este dedicat nouă şi Slovaciei.

În total. anul acesta ar trebui să utilizăm la coeziune 6,5 miliarde, pentru a nu avea dezangajări. Anul acesta am avut o dezangajare de 190 de milioane.

Nu avem cum să cheltuim această sumă, deci riscul de dezangajare este foarte mare.

De aceea, articolul 87 punctul II dă şi Comisiei posibilitatea să facă ceva pentru a evita riscul de dezangajare.

Vă dau următoarele date: pe coeziune în 5 ani am cheltuit 5 miliarde de euro, din care 2 miliarde sunt avansuri care nu au fost justificate, deci doar 3 miliarde am reuşit să facturăm.

Pentru noi, a fost o alertă maximă cum să facem să nu avem o dezangajare foarte mare încă din anul 2013. Măsurile luate astăzi previn dezanganjarea a 4 miliarde. Acest lucru mă face să fiu mulţumit şi pe mine, şi pe cei care au contribuit la obţinerea acestei derogări.

Oricum, având în vedere stadiul facturării şi stadiul programelor în 2013, este foarte greu de crezut că nu vom avea dezangajări majore până la sfârşitul anului.

Să sperăm că porneşte programul de Transporturi.

Am avut o discuţie cu domnul Barroso. Preşedintele Barroso s-a oferit să transfere de la CE care să lucreze în toate structurile de absorbţie a fondurilor pentru ca România să recupereze rapid. România trebuie să facă tot ce ţine de ea ca să evite dezangajările. Putem utiliza de ajutorul CE pentru a evita dezangajările.

Domnul ministru Orban spunea că România nu va putea să ajungă la un grad de absorbţie mai mare de 45%.
Domnul Teodorovici este mult mai optimist. Trebuie să mişcăm rapid fondurile, nu ne mai putem juca de-a orgoliile. Nu este aluzie politică, pur şi simplu mă uit la cifre.

Eu mi-aş permite să spun că, împreună cu echipa care am fost, am mai făcut rost de 4 miliarde de euro. Dar marea problemă este sfârşitul perioadei la 31.12 2015. Conform aceloraşi principii ale UE, lucrările care nu vor fi finalizate vor fi plătite din bugetul de stat.

Diferenţa ar fi trebuit plătită din bugetul de stat, cu obligaţia să continui lucrarea.

Fără rezerve, îmi permit să mai adaug 4 miliarde la cele 40 care ne revin.

Echipa cu care am venit este mult mai mare, dar unii s-au dus deja la hotel. A trebuit să am aproape analişti, pentru că trebuia să am analizele aproape în timp real. Comunicarea cu această echipă a fost foarte importantă.

Ca să nu fie dubii, bugetul este un act politic. Acesta nu este decât sinteza bugetului.

Din acest moment, se intră cu el în Consiliu şi în PE. Eu înţeleg dezamăgirea preşedintelui Barroso cu care sunt solidar. El dorea să asigure tuturor creştere. Cea mai mare parte a ţărilor au pierdut şi au fost pierderi foarte mari pe coeziune.

Veţi vedea în foarte multe locuri sume alocate pentru o regiune, pentru un oraş. Puteam să avem şi noi dacă luam şi noi şi puneam pentru diferite regiuni, dar am preferat să fie lucrurile curate.

Lucururile erau cu atât mai riscante, cu cât eu în 2014 plec, iar reorganizarea teritorială nu ştim când va intra în funcţiune. De aceea, am avut reţineri să dedicăm sume.

Ce este foarte important: toate statele au avut pierderi de peste 15% la dezvoltare rurală, noi am pierdut doar 12%.

Dezvoltarea rurală poate fi completată cu proiecte de la dezvoltare regională, unde alocarea este mai mare pentru 2014-2020.  Având 25% posibilitate de mişcare a banilor de la dezvoltare rurală la plăţi directe, îi stimulăm pe micii fermieri.

Şi se pot dezvolta proiecte din banii de la dezvoltare rurală. Prin acest drept de a mişca 25%, practic bugetul a dobândit o flexibilitate extraordinară, ceea ce permite o bună adaptabilitate la nevoile ţării.

În 2007, nimeni nu a gândit că vom executa o bună parte din el pe timp de criză. Lipsa de flexibilitate a fostului buget nu ne-a servit prea bine pe timp de criză.

Nu-i blamez pe contributorii neţi. Unii dintre contributorii neţi sunt în recesiune şi era greu să se ducă să explice cetăţenilor care sunt în austeritate că trebuie să fie solidari cu românii.

Nu poţi să te superi, spre exemplu, pe Germania, care finanţează 20% din bugetul UE.

În concluzii se invocă posibiltatea ca la mijlocul exerciţiului financiar să se facă o revizuire a alocărilor şi pot să vă spun că toţi au susţinut această prevedere în ideea că poate peste 3 ani se va relua ritmul de creştere economică,  ceea ce va permite o relaxare.

Marii contributori nu sunt fericiţi că avem un buget mai mic şi au exprimat deschis acest lucru.
Nimeni nu e fericit, nici noi.

Eu cred că România a obţinut maxim din ce putea obţine.

Eu mulţumesc nu numai echipei, ci şi partenerilor din Consiliu.  Personal, sunt mulţumit. Faţă de ce se putea, eu sunt mulţumit. Cred că ne-am făcut datoria.

Cel mai mare dezastru pentru România ar fi fost să nu avem azi buget. Nu puteai să proiectezi o investiţie mare pentru că nu ştiai pe care să te bazezi.

Rugămintea mea la parlamentarii români este să voteze acest buget, indiferent din ce partid fac parte.

Întrebat cum comentează reacţiea premierului Victor Ponta, care a spus că este nemulţumit de acest buget, Traian Băsescu a spus „Nu mă băgaţi în astfel de discuţii".

Politică


Ultimele știri
Cele mai citite