Raport privind situaţia din penitenciare. Săftoiu: „Nu avem suficiente programe de reintegrare a deţinuţilor“. Ce soluţii sunt propuse

Deputatul PNL Adriana Săftoiu a prezentat, marţi, un raport referitor la situaţia din penitenciare, acesta fiind dezbătut de aleşii din Comisia pentru drepturile omului.  Au fost subliniate atât principalele probleme, cum ar fi supraaglomerarea şi condiţiile de trai din închisori, dar au fost propuse şi câteva posibile soluţii pentru remedierea situaţiei.

Adriana Săftoiu a precizat, încă de la începutul prezentării sale, faptul că raportul nu se bazează doar pe documente publice, ci şi pe cele trei vizite făcute la penitenciarele Jilava, Rahova şi în Arestul Central al Capitalei. Una din principalele probleme identificate e supraaglomerare. De exemplu, la Jilava sunt 1.324 de persoane, cu toate că acest penitenciar are o capacitate de circa 700 de persoane, potrivit sursei menţionate. Celulele în care ar trebui să fie maximum 6 persoane, pentru a respectă spaţiul de 4 metri pătraţi per persoană, au, în schimb, 18-24 de persoane. De asemenea, fiecare celulă are un singur WC şi duş pentru toate cele aproximativ 20 de persoane.  

CEDO a decis în aprilie, printr-o decizie pilot, să prezinte un calendar pentru introducerea de măsuri pentru a rezolva situaţia din penitenciare, într-o cauză în care 4 deţinuţi din România au chemat în judecată statul român, reclamând condiţiile necorespunzătoare de detenţie. 

Programul Comunitatea terapeutică

Un exemplu de bună practică este programul Comunitatea terapeutică (implementat cu fonduri norvegiene), de care beneficiază atât Jilava cât şi Rahova. Procentul deţinuţilor care recidivează după urmarea acestui program este de maximum 3 persoane la un total de 100 la Rahova şi de 2 persoane la 100 la Jilava. Pe de altă parte, potrivit raportului, recidiva ar fi de aproximativ 80% pentru cei neimplicaţi în vreun program. De altfel, una din soluţiile înaintate de raportul citat e extinderea programelor de tipul Comunitatea terapeutică.

În acelaşi timp, sunt şi alte probleme care atrag atenţia: cvasi-absenţa activităţilor culturale şi educative ale deţinuţilor sau lipsa sălilor unde aceştia să ia masa. De asemenea, două aspecte discutabile sunt dreptul la muncă al deţinuţilor şi deficitul de personal din penitenciare. Se poate spune că dreptul la muncă e îngrădit pentru o bună parte a celor cu regim deschis, în condiţiile în care aceştia nu sunt lăsaţi să presteze diferite activităţi deoarece  nu poate fi asigurat personalul necesar  care să asigure escorta, cu toate că escorta nu e obligatorie. Precauţia excesivă a penitenciarelor ar fi cauzată de teama sancţiunilor în cazul în care un deţinut ar evada, potrivit raportului. Dar situaţia din acest an arată că au avut loc doar patru evadări şi nimeni nu a fost sancţionat.

„Problematica penitenciarelor şi a situaţiei deţinuţilor nu va fi ameliorată până când cei obligaţi să dea soluţii nu se vor decide asupra situaţiei post-liberare. Decidenţii nu şi-au pus întrebarea ce facem post-eliberare“, a afirmat Adriana Săftoiu. Printre problemele cu care se confruntă deţinuţii sunt şi lipsa unei calificări sau cea a cazierului juridic. Pentru numeroase locuri de muncă trebuie un cazier juridic curat, inclusiv pentru a munci în cadrul unei firme de salubritate. De altfel, această situaţie s-a văzut şi lunile trecute în Parlament, când la apelul pentru ocuparea unor posturi de agent de curăţenie era punctat faptul că trebuie ca persoana care aplică să aibă cazier juridic curat. Un exemplu concret dat a fost cel al unui fost deţinut care, cu toate că în timpul detenţie colaborase cu o firmă de salubritate şi a fost angajat de aceasta la ieşirea din închisoare, a fost dat afară după o lună din cauza restricţiilor legale care prevăd cazier juridic curat.

Soluţii pentru remedierea situaţiei din penitenciare

„Statul trebuie să renunţe să mai trateze această problemă în mod populist, să îşi asume măsuri imediate care pot atenua  vizibil condiţiile din penitenciare, abandonând atitudinea struţului,  doar pentru că acelaşi Stat nu a rezolvat nici măcar parţial problema autostrăzilor, şcolilor, spitalelor“,  se menţionează în raport.

Printre soluţiile identificate în raport sunt: plasarea în arest la domiciliu până când se eliberează un loc în penitenciar, reducerea limitelor speciale ale pedepselor privative de libertate (în condiţiile în care media europeană e de 9,5 luni, iar cea din România e de 27,8 luni), executarea pedepselor la domiciliu cu monitorizare electronică sau executarea prin muncă în folosul comunităţii a pedepselor de maximum 3 ani care nu au implicat violenţă.

Noi nu dezvoltăm suficiente programe, cum fac Norvegia sau Suedia. Nu avem suficiente programe de reintegrare, de reabilitare a deţinuţilor Adriana Săftoiu, deputat PNL

De asemenea, alte soluţii ar fi regândirea condiţiilor pentru liberare condiţionată, respectarea caracterului excepţional al arestului preventiv şi nu în ultimul rând construcţia de penitenciare noi.

Pe de altă parte, în interiorul penitenciarelor ar trebui să se pună accentul şi pe implicarea deţinuţilor în activităţi de reabilitare (muncă, educative, terapeutice), precum şi încurajarea lor de a se înscrie şi finaliza cursurile şcolare. Un paradox poate fi întâlnit chiar la Penitenciarul Jilava unde există posibilitatea şcolarizării doar pentru clasele I-IV şi IX-XII, dar nu şi pentru clasele V-VIII.

Dacă toţi deţinuţii de la Jilava ar da în judecată statul român pentru lipsa spaţiului din celule, toţi ar câştiga Vasile Daniel, vicepreşedinte Comisia pentru drepturile omului

Totodată, pentru perioada post-detenţie ar trebui să existe un mecanism prin care deţinuţii să poate solicita servicii de asistenţă socială (cantină socială, locuinţă socială, venit minim garantat), în prezent fiind o problemă deoarece aceştia nu au cum să dovedească că au locuinţă sau au locuit înainte de condamnare pe raza unităţii teritoriale a unităţii de asistenţă socială.   

Cerere către BP al Camerei Deputaţilor

Adriana Săftoiu a anunţat că a făcut şi o cerere către Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor pentru o discuţie în plen asupra situaţiei din penitenciare. Însă, până atunci, partidele trebuie să se decidă dacă fac sau nu un grup de lucru pentru a aprofunda această problematică şi pentru a veni în plen cu mai multe obiective în ceea ce priveşte soluţiile legislative privind remedierea situaţiei din penitenciare.