PSD şi PNL au îngropat reforma electorală lege cu lege
0
Puterea şi Opoziţia au votat, umăr la umăr, trei dintre legile electorale asumate în faţa preşedintelui Klaus Iohannis. Marea reformă electorală s-a făcut astfel la mica înţelegere, dintr-un motiv simplu: pachetul legislativ serveşte intereselor ambelor partide.
Trei legi electorale au trecut astăzi de Parlament şi urmează să ajungă pe masa preşedintelui Klaus Iohannis: Legea finanţării partidelor politice, Legea partidelor şi Legea alegerilor locale. PSD şi PNL s-au pus, de altfel, de acord în privinţa tuturor actelor normative, iar protestele liberalilor faţă de prevederile găunoase din legi, de altfel lipsite de vlagă, au fost anulate de un vot covârşitor în favoarea acestora. Concluzia a fost trasă de liberalul Mihai Voicu, preşedintele Comisiei de Cod Electoral. „Grupul PNL a votat în favoarea tuturor celor trei proiecte de lege. Ne păstrăm rezervele în continuare privind alegerea primarilor dintr-un singur tur“, a spus Voicu, de la tribuna Parlamentului. De altfel, liderul PSD Victor Ponta a ţinut să-i înţepe pe colegii din PNL pentru că au fost duplicitari şi a declarat că PSD nu a avut o astfel de majoritate „de pe vremea USL“.
Prima lege care a trecut de votul Parlamentului a fost legea finanţării campaniilor electorale, care lasă în continuare o cale deshisă către genţile cu bani negri, în pofida cererii de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis. Legea a trecut lejer de Camera Deputaţilor, aleşii rezumându-se doar a se felicita reciproc pentru înţelegerea găsită în cealaltă tabără. Forma agreată prin consens între PNL şi PSD contravine observaţiilor lui Klaus Iohannis care au însoţit cererea de reexaminare. Dacă senatorii au mimat, iniţial, că vor respecta recomandările lui Iohannis, pe drumul dinspre Senat spre Camera Deputaţilor, deputaţii au strecurat un amendament scandalos de natură să perpetueze dependenţa mediului politic de mediul de afaceri.
„Împrumuturile în bani care nu sunt restituite în termenul de trei ani se pot constitui în donaţii numai cu acordul ambelor părţi şi numai dacă nu s-a atins în anul respectiv plafonul pentru donaţii “, se arată în amendamentul adoptat de către Comisia de Cod Electoral. Sintagma-cheie este „cu acordul ambelor părţi“, ceea ce înseamnă că dacă finanţatorii nu sunt de acord ca împrumutul să se transforme în donaţie, partidul sau politicianul căruia i-a dat bani îi rămâne îndatorat, ceea ce deschide drumul către alte căi de stingere a datoriei decât prin simpla returnare a banilor – contracte pe bani publici, promovări în funcţii ale statului, susţinerea unor legi care să vină în interesul omului de afaceri.
Transformarea împrumuturilor în donaţii numai cu acordul părţilor nu este singura modificare care arată indiferenţa aleşilor faţă de observaţiile lui Klaus Iohannis. În cererea de reexaminare, preşedintele mai arăta că preferabile sunt împrumuturile contractate de la instituţiile de credit şi nu de la persoane fizice sau juridice. În textul votat la unison de PSD şi PNL nu dispar cele două categorii, ci sunt adăugate mai multe date pe care partidele politice sunt obligate să le publice în Monitorul Oficial cu privire la persoanele fizice sau juridice care au acordat împrumuturi partidelor politice, precum felul împrumutului, data la care a fost efectuat împrumutul sau termenul de restituire. Mai mult, în noua formă se menţine discriminarea faţă de partidele mici, pragul electoral de 3% necesar pentru rambursarea banilor de la bugetul de stat nefiind eliminat, deşi în cererea preşedintelui se spune că ar trebui regândit acest prag pentru a le permite şi partidelor mici să candideze.
Baronii, greu de stârpit
Deputaţii au adoptat, ieri, cu majoritate largă de voturi, şi propunerea de modificare a Legii alegerilor locale, care prevede că preşedinţii Consiliilor Judeţene vor fi aleşi indirect, cu majoritate simplă, prin votul secret al consilierilor, iar primarii vor fi aleşi ca şi până acum, într-un singur tur. Deşi liberalii s-au arătat iniţial împotriva proiectului, preşedintele Comisiei de Cod Electoral, deputatul PNL Mihai Voicu, a declarat că partidul a cântărit avantajele şi dezavantajele legii şi a decis să voteze în favoarea acesteia. „Grupul PNL a votat pentru toate cele trei legi. Ne păstrăm rezervele faţă de modalitatea de alegere a primarilor. Evaluând, însă, avantajele acestui proiect de lege, am constatat că întregul proiect merită un vot“, a spus el.
Rezervele PNL nu s-au formalizat însă la vot, astfel încât legea a trecut lejer de Parlament, iar efectele sale se vor vedea la următorul tur de scrutin. Concret, noua lege lezează vag autoritatea preşedinţilor Consiliilor Judeţene, care ajung la mâna consilierilor şi, implicit, a partidului, întrucât aceştia îi pot şi revoca pe şefii de CJ cu o majoritate de două treimi din voturi, dar menţine privilegiile electorale ale primarilor. Astfel, în cazul primarilor nu s-a operat nicio modificare, iar aceştia vor fi aleşi în continuare într-un singur tur de scrutin, ca şi până acum. De altfel, mai multe organizaţii nonguvernamentale, politologi şi experţi au vorbit despre defectele acestei legi, care oferă puteri sporite aleşilor locali aflaţi în funcţie şi omoară şansele celorlalţi candidaţi.
Soluţia? Doamna cu coasa sau cu cătuşele
Liberalii s-au revoltat, prin vocea liderului PNL Ludovic Orban, care a subliniat chiar la dezbaterile dinaintea votului final că noua lege are aceleaşi defecte ca şi cea actuală: primarii vor fi lipsiţi de legitimitate, iar şefii de Consiliii Judeţene îşi vor putea negocia mandatul la mica înţelegere. „Alegerea primarului prin majoritate relativă nu face decât să ofere prima şansă primarilor în funcţie. Poate fi declarat primar oricine beneficiază de votul a 15% din comunitatea locală şi nu e acceptat, de fapt, de 85% din locuitorii comunităţii respective. O să ajungem în situaţia de a nu mai schimba primari decât apelând la doamna cu coasa sau la doamna cu cătuşele!“, a arătat Orban.
El a vorbit şi despre noua metodă de alegere a preşedinţilor de Consilii Judeţene şi a subliniat că nici aceştia, fără votul cetăţenilor, nu sunt aleşi în mod democratic. Propunerile sale au rămas însă fără ecou între deputaţi.
Invitată la Adevărul Live săptămâna trecută, liderul PNL, Alina Gorghiu, nu a reuşit să explice de ce, în Senat, PNL a votat alături de PSD o lege care, practic, calcă în picioare democraţia prin faptul că permite alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin, cu doar un vot mai mult decât adversarul, dar a promis că, în Camera Deputaţilor, va susţine ca primarii şi preşedinţii de consilii judeţene să fie aleşi în două tururi de scrutin. „Alegerea primarilor din două tururi de scrutin este un amendament la care PNL nu va renunţa. Veţi vedea asta când legea va veni în plenul Camerei Deputaţilor. Este posibil să ieşim din sală dacă nu se adoptă amendamentul. Este posibil să luăm şi alte măsuri de protest“, a spus Alina Gorghiu. Cu toate promisiunile Alinei Gorghiu, liberalii, nu numai că nu au ieşit din sală, dar au votat în masă scandaloasa lege.
Partidele mici, amăgite
Deputaţii au votat ieri, cu 290 de voturi „pentru“, 20 de abţineri şi cinci voturi „împotrivă“ şi propunerea de modificare a Legii partidelor politice care prevede, printre altele, că o formaţiune politică se poate înfiinţa cu cel puţin trei membri. Astfel, partidele mici, cărora li se cereau până acum cel puţin 25.000 de semnături pentru a putea fi înscrise ca atare, vor avea acces pe scena politică, dar posibilităţile de creştere şi de accedere în Parlament rămân în continuare limitate, în condiţiile în care pragul electoral care condiţionează intrarea unei formaţiuni în Parlament a rămas de 5%. De altfel, deputatul UDMR Marton Arpad a subliniat, în plenul Camerei Deputaţilor, că „partidele mici vor rămâne în continuare nesemnificative“.
Căile de atac ale lui Iohannis
Preşedintele Klaus Iohannis poate poate să ceară reexaminarea legilor privind alegerile locale şi a partidelor politice. Având în vedere că are dreptul de a trimite o singură dată o lege în Parlament, singura cale de atac a preşedintelui Klaus Iohannis în ceea ce priveşte Legea finanţării rămâne sesizarea la la Curtea Constituţională (CCR).
Se încarcă comentariile...
