Analiză Misiune contra-cronometru a Guvernului Bolojan. Analist: „Nu prin creșterea taxelor se rezolvă problema deficitului bugetar”

Cu 16 ministere și 5 vicepremieri, noul guvern condus de Ilie Bolojan pornește într-o cursă contra cronometru pentru reducerea deficitului bugetar, însă cu o frână de mână trasă chiar din interiorul noii coaliții, atrag atenția analiștii. 

FOTO Senatul RFOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Noul cabinet guvernamental pornește cu moștenirea fostei guvernări în spate, după o lună de negocieri politice. Liderii politici au ajuns la o serie de concesii, cota generală de TVA nu crește de la 19% la 21%, așa cum prevedeau discuțiile anterioare, însă printre măsurile propuse se numără se numără creștere a cotei reduse de TVA de la 5% la 9 % (pentru energie, lemne de foc), creșterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente și medicamente) și eliminare facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare.

Pentru creșterea veniturilor la buget sunt propuse și alte măsuri precum creștere accizei cu 10%, impunerea CASS la pensiile de peste 4.000 de lei, taxarea suplimentară a jocurilor de noroc și pariuri, creșterea impozitului pe dividende și profit la 16%, între care și măsuri din PNRR, precum creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice, taxare ecologică, creștere valorii pentru taxa de rovinietă, precum și taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată.

În cazul stopării cheltuielilor statului sunt propuse măsuri precum eliminarea excepțiilor în vederea pensionării anticipate sau reducerea perioadei de șomaj de la 12 luni la 6 luni, noul Executiv având în vedere și modificări legate de reorganizarea și eficientizarea instituțiilor publice, inclusiv prin reducerea personalului din aparatul bugetar cu cel puțin 20%.

Răgazul dat de la Bruxelles

Măsurile vin în contextul în care România a ajuns anul trecut, în timpul guvernării PSD-PNL, la un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare din UE. Comisia Europeană a recomandă Consiliul UE stabilirea datei de 15 octombrie ca termen-limită pentru ca România să ia măsuri eficace pentru corectarea deficitului bugetar de peste 9% din PIB.

Potrivit Consiliului UE, România trebuie să limiteze creşterea cheltuielilor la 2,8%, în acest an, şi la 2,6% în anul următor. În baza traiectoriei prevăzute, deficitul guvernamental înregistrat de România ar trebui să scadă de la 9,3% din PIB până la 2,8% din PIB în 2030.

Cu toate astea, România trebuie să aibă în vedere posibila reacție negativă a agențiilor de rating și a piețelor dacă guvernul amână până în octombrie aceste măsuri.

PSD, frâna Cabinetului Bolojan

La numai o zi distanță de la instalarea noului cabinet, PSD avertizează, prin vocea deputatului Mihai Fifor, că "reducerea de 20% a personalului bugetar nu poate fi aplicată orbește”, iar partidul nu va gira o „reformă făcută din pix”, fără să se țină cont de realitate și de oameni. „A transforma un procent orientativ într-o măsură impusă mecanic ar însemna să aruncăm România în haos administrativ. (…) Noi spunem ferm: da, trebuie eliminate risipa și sinecurile. Da, trebuie reformate instituțiile și eficientizat aparatul public.Dar nu cu toporul, nu fără criterii clare, nu în dauna celor care muncesc cinstit”, a mai transmis social-democratul.

„Cei care au creat criza ar trebui să o rezolve acum”, Ion M. Ioniță, analist politic

„Este o situație complicată din două puncte de vedere. Primul este domeniul economic, adică bugetar, și al doilea este domeniul politic. Complicată din punct de vedere bugetar, pentru că fosta guvernare PSD-PNL, în 2024, a făcut iresponsabil majorări de cheltuieli în domeniul bugetar, în salariile bugetarilor, creșteri de pensii, aici au fost cele mai mari creșteri de cheltuieli, au fost și creșteri de cheltuieli în achizițiile guvernamentale, dar cele din domeniul pensiilor și salariilor au fost absolut iresponsabile, pentru că nu au avut niciun fel de acoperire în veniturile bugetare. Pur și simplu au fost creșteri din pix, fără bani. (…)

Din punct de vedere politic, este complicat acum pentru că PSD este din nou la guvernare. Partidul care a condus pe vremea premierului Ciolacu această iresponsabilă majorare a deficitului bugetar al României, se află din nou la conducere. Și atunci cei care au creat criza ar trebui să o rezolve acum, ca parte a guvernării. Și vedem că cel puțin unora din PSD nu le convine să ia măsuri de reformă. Nu le convine absolut nimic. De aceea nu vor să facă nici reduceri de persoanal, nu vor să facă nici alte tipuri de reformă, rămânând la ideea că se poate ca și până acum. Adică facem unele mici tăieri cosmetice, dar în profunzime nu se aplică nicio reformă. Pentru că gândesc în continuare că clientelele lor de partid nu trebuie să fie atinse în niciun fel”, subliniază Ion M. Ioniță, redactor-șef Historia.

„Programul de guvernare, o continuare a politicii păguboase de a crește taxele”, Bogdan Glăvan, analist economic

„E greu de crezut că se poate să se acopere în 3 luni de zile nu știu ce sumă fantastică, dar ar reprezenta un serios pas înainte. Și dacă s-ar pune în aplicare, sunt convins că nu ar mai fi nevoie de nicio creștere, nici măcar de cele anunțate”, subliniază analistul Bogdan Glăvan cu privire la reducerea cheltuielilor de personal din aparatul bugetar.

În măsurile prevăzute în programul cabinetului Bolojan, potrivit analistului economic Adrian Negrescu, „nu există niciun termen foarte clar asumat, de metodologie, de timing, de soluții concrete. Vedem, din păcate, o continuare a politicii păguboase de a crește taxele. (...) Nu prin creșterea taxelor se rezolvă problema deficitului bugetar, ci printr-o mai bună colectare și printr-o reducere a cheltuielilor publice. Lucruri care sperăm să le vedem atinse până în 1 octombrie, atunci când va veni momentul bilanțului. Dar, sincer, există foarte multe semne de întrebare legate de capacitatea de guvernului de a face aceste reforme”. 

Negrescu mai atrage atenția că, după primele 5 luni ale anului, „execuția bugetară arată un deficit de 3,4%, similar cu cel de anul trecut. Deci nu s-au tăiat cheltuieli, dimpotrivă, au crescut cu 12% în această perioadă, când, în mod normal trebuia să vedem primele măsuri de austeritate și nu le vedem”.

În perioada iulie - august Parlamentul intră în vacanță, astfel că Guvernul a aprobat în prima ședință un proiect prin care sunt stabilite domeniile în care Executivul va putea emite ordonanțe simple, în care sunt vizate modificări ale Codului fiscal și Codului de procedură fiscală.