Hellvig: Există o presiune semnificativă care amenință stabilitatea democrațiilor liberale în prezent / Ce spune despre progresele României
0Eduard Hellvig, fost director a SRI și ministru al Dezvoltării, a publicat pe blogul personal un text despre modul cum pot fi gestionate crizele multiple, avertizând că sunt diferite elemente care amenință democrațiile liberale din prezent.
„Este dincolo de evidență faptul că traversăm o fază complicată în istoria noastră, marcată de mai multe crize suprapuse. Ce învățăm din istoria recentă pentru a construi fundamente mai solide pentru viitorul democrației? Traiectoria României în ultimele decenii tumultoase, navigând într-un context regional exploziv, oferă lecții provocatoare pentru regiune, o avertizare pentru Occident, dar și motive de optimism. Există o presiune semnificativă, atât internă, cât și externă, care amenință stabilitatea democrațiilor liberale în prezent. Presiunea provine din polarizarea tot mai mare impusă de ceea ce analiștii numesc „minoritățile majoritare" (Gest, 2022) în statele pluraliste. Aflăm despre această presiune din știri și rapoarte despre actorii ostili care influențează alegerile. O vedem în tendințele autoritare manifestate uneori chiar de partide cu background democratic. Civilizația occidentală se află într-un moment de răscruce, unde rezistența democratică este testată de amenințări noi. Accentul pus pe noile naționalisme - și impactul lor asupra sistemului democratic liberal - deja stârnește imaginația celor care speră la restaurații iliberale. La fel și evoluțiile legate de cealaltă extremă, unde lupta legitimă pentru noi drepturi și libertăți poate deschide uneori calea spre excese și chiar noi forme de cenzură. Există o agresiune generalizată împotriva democrației liberale (Fukuyama, 2022), iar opțiunile extremiste subminează credibilitatea acesteia și testează robustețea sa.”, avertizează Eduard Hellvig, până de curând director al SRI, într-un text pe blogul personal.
„Dar în mijlocul acestei realități dominate de știri agresive și informații contradictorii care confundă pe oricine încearcă să înțeleagă lumea, există și elemente pozitive, cu potențialul de a inspira speranță în legătură cu viitorul democrațiilor liberale. Cred că există o modalitate de a evita disputa între noile extremism și valorile democrației liberale. Aceasta se bazează pe reafirmarea moderației, care este la baza democrațiilor tradiționale, și aducerea de noi aliați neconvenționali în această luptă”, mai arată fostul ministru liberal.
Ce se întâmplă în Europa de est
„Analiza mea se bazează pe premisa că evoluțiile în zonele tectonice în care democrația se intersectează cu regimurile nedemocratice pot modela viitorul, securitatea și prosperitatea lumii civilizate. Europa de Est este astăzi o astfel de zonă de competiție geopolitică. După ce a fost periferia lumii democratice occidentale decenii la rând, astăzi această regiune este centrul unei confruntări care depășește conflictul militar sângeros din Ucraina. Agresiunea rusă este teribilă, nejustificată și toți dorim ca Occidentul să rămână solidar în sprijinirea cauzei ucrainene. Rezistența militară, economică și culturală a Ucrainei este decisivă atât pentru suveranitatea sa, cât și pentru felul în care este modelat viitorul global”, a punctat fostul europarlamentar PNL.
„Dar în umbra acestui război, stimulată de el, se petrece un fenomen semnificativ, chiar dacă mai puțin analizat: o afirmare a rezilienței din partea noilor societăți democratice, țările Europei de Est care, acum 3 decenii, au părăsit blocul comunist și au început lunga tranziție spre lumea civilizată. Pentru prima dată în mult timp, Europa de Est nu este doar o sursă de conflicte, dispute și provocări, ci și mediul care promovează semnele unei noi ere. Astăzi, mai multe dintre aceste țări și-au finalizat tranziția și sunt capabile să demonstreze noi capacități - printre ele România și Polonia. Voi concentra observațiile și remarcarile mele asupra României, o țară mai puțin cunoscută și poate mai puțin promovată pe scena internațională, dar care a fost totuși, de-a lungul acestor ani dificili, un exemplu de reziliență, moderație și consolidare democratică. Aceasta este o perioadă de testare pentru democrațiile mai puțin consolidate, care au transmis, uneori, semnale contradictorii - un moment pentru a demonstra maturitate, tenacitate, stabilitate și putere. În astfel de perioade, dacă rămân ferm angajate pe traiectoria democratică, aceste democrații pot deveni surse de stabilitate și dezvoltare în regiune și exemple de rezistență democratică pentru întreaga lume civilizată”, mai arată Eduard Hellvig.
„Bătălia nu se duce doar pentru țările din regiune (n.r. - Europa de est) care sunt deja democrații liberale și societăți deschise. Este și despre influențarea celor care aspiră la această poziție: țările din Balcanii de Vest și țările fostei URSS care doresc să se alăture familiei occidentale - nu doar Ucraina, ci mai ales Republica Moldova. Acestea sunt ținte ale ofensivei rusești și chineze, manifestate prin presiuni „hard” (prin agresiuni militare, măsuri economice și energetice) dar și „soft” (prin campanii media, propagandă, atacuri asupra valorilor democrate etc.). Apărarea drumului lor spre libertate nu poate fi așteptată doar de la sprijinul SUA și al UE; trebuie să asumăm și un rol activ, de câte ori putem. Și prin „noi” înțeleg țările est-europene care și-au încheiat cu succes tranziția și au atins maturitatea democratică”, mai arată Hellvig.
Fostul director al SRI susține că „exemplul României ilustrează noile democrații, care acum au două bătălii de dus - prima, de consolidare a propriilor structuri democratice împotriva tentațiilor provenite din afara „Zidului”; a doua, de întărire proactivă a regiunii și de ajutor pentru cei vulnerabili (cum ar fi Ucraina, dar și Moldova și Balcanii de Vest). De mulți ani, SUA și UE au fost principalele motoare ale promovării și apărării democrațiilor, răspândind în mod proactiv modelul de democrație liberală în care toți credem. Țările europene cu puternice tradiții democratice la nivelul UE au fost întotdeauna modele de democrație funcțională. Dar acum are loc o schimbare, și apar noi oportunități; regiunea poate crea propriul său motor de dezvoltare proactivă. Această rol poate fi asumat de România și Polonia. Ucraina poate fi de partea lor, odată ce agresiunea actuală este depășită”.
Caracteristici pentru România
De altfel, „ultimele 10-15 ani au adus multe ilustrații ale puterii României:
- Stabilitatea internă/coeziunea socială, într-o societate caracterizată în mod obișnuit de multe clivaje. Colaborarea de-a lungul anilor cu minoritatea maghiară este un astfel de exemplu, care a permis României să evite conflicte majore și să devină un model de integrare etnică. Români și maghiari au reușit să găsească soluții pentru a coopera în vederea navigării unei probleme potențial - și istoric - dificile.
- Consolidarea democratică a permis României să experimenteze schimbări politice repetate fără să se abată de la calea pro-vestică sau să afecteze dezvoltarea sa economică. România nu a atins încă un nivel de participare civică comparabil cu cel al țărilor vestice, dar participarea electorală se situează în media democrațiilor consolidate.
- România nu a înregistrat excese semnificative populiste, extremiste sau ultranaționaliste care ar fi putut amenința traiectoria sa. În ciuda presiunilor multiple, în ciuda clivajelor puternice, societatea românească a reușit întotdeauna să ajungă la un echilibru care a difuzat potențialul exploziv al dinamicii populiste. Din acest motiv, nu avem partide anti-democratice sau anti-vestice la putere, iar ori de câte ori s-au manifestat astfel de tendințe, reacțiile sociale le-au diminuat.
- Procesul de consolidare a instituțiilor democratice a fost treptat - acest lucru i-a oferit României experiența unei tranziții pe care democrațiile occidentale nu au experimentat-o de secole. Cu alte cuvinte, succesul acestei tranziții poate oferi lecții proaspete și actualizate care pot fi extrem de utile pentru alte zone cheie din regiune, cum ar fi Balcanii de Vest sau țările fostei URSS, lecții legate de asigurarea proceselor electorale democratice, consolidarea statului de drept sau reformarea instituțiilor militare.
- Dezvoltarea economică a venit ca efect natural al acestui context. România a înregistrat rate record de creștere care ne ajută să depășim decalajul nostru istoric de dezvoltare, mai ales în ultimii ani. Acest proces de dezvoltare beneficiază tot mai multe regiuni românești în fiecare an, unele dintre ele (cum ar fi zona capitalei noastre București) ajungând la niveluri de PIB - precum și de putere de cumpărare - peste media UE. Acest ritm va continua, în special dacă vor fi atinse noi repere de dezvoltare, cum ar fi accesul la Spațiul Schengen, care va crește competitivitatea companiilor românești în cadrul UE.
Se încarcă comentariile...
