Cum votează diaspora franceză - un posibil model pentru România

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Deşi votul prin corespondenţă este agreat atât de putere, cât şi de opoziţie, tot mai multe voci din ambele tabere susţin că modelul francez de organizare a alegerilor din Diaspora ar putea fi o variantă demnă de luat în seamă. Concret, acesta prevede înfiinţarea de liste electorale permanente pentru românii din străinătate şi un număr substanţial de secţii de votare.

Legea electorală din Franţa prevede că cetăţenii din străinătate se pot înscrie voluntar pe listele electorale numai până la data de 31 decembrie a anului anterior celui în care se organizează alegeri. Francezii pot însă vota şi electronic şi mai au la dispoziţie şi votul prin procură.

Cu privire la secţiile de votare, la ultimele alegeri prezidenţiale din Franţa, de exemplu, în Diaspora au fost organizate 800 de secţii de vot pentru aproximativ 1.100.000 de potenţiali votanţi.

Premierul Victor Ponta a scris pe pagina sa de Facebook că apreciază modelul francez de organizare a alegerilor peste hotare. „Modelul francez de organizare a alegerilor în Diaspora - un model de luat în considerare!“, a scris Ponta pe Facebook.


Ideea este agreată şi de ministrul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul, deputatul UNPR Eugen Nicolicea, membru în Comisia de Cod Electoral. Nicolicea susţine că se va inspira din sistemul electoral francez şi va lucra la crearea unor liste electorale obligatorii şi pentru diaspora. „Aveam în gând să lucrez la acest sistem (...) de actualizare a listelor din ţară, pentru că avem o problemă şi la actualizarea listelor, şi la înfiinţarea listelor electorale pentru diaspora", a declarat, vineri, Eugen Nicolicea, la seminarul „Organizarea alegerilor în străinătate, experienţa franceză“, organizat de Ambasada Franţei la Bucureşti. 

Stroe (PNL): Orice model funcţional este necesar de studiat

Liberalii nu resping varianta franceză de sistem electoral, dar susţin că prima opţiune rămâne votul prin corespondenţă, care a fost promis în noiembrie de întreaga clasă politică. Ionuţ Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, susţine că registrul votanţilor este necesar în majoritatea formelor de vot extern. „Orice model funcţional sau experienţa altor state în legătura cu organizarea votului în diaspora este necesar de studiat, implicit votul francez. În mod evident trebuie ţinut cont şi de specificul naţional şi de cerinţele societăţii noastre (ong-uri profilate). Cu privire la termenul de înscriere în registrul electoral, cel francez este mult prea restrictiv – sfârşitul anului, care precede alegerile. Noi nu avem exerciţiul unei astfel de proceduri şi ar fi frustrant, cum s-a văzut chiar la ultimele alegeri, să limitezi un drept cu un termen atât de devreme“, a declarat, pentru „Adevărul“, Ionuţ Stroe. 

Liberalul a mai precizat că modelul francez excelează la numărul de secţii de votare, exact ceea ce le-au lipsit românilor din străinătate pentru a putea vota.  „Numărul secţiilor care se vor organiza trebuie substanţial mărit şi distribuirea teritorială să fie mult mai acoperitoare. Democraţia costă, dar e absolut obligatoriu să oferi tuturor condiţii bune de exercitre a dreptului de vot“, a mai precizat Ionuţ Stroe. 

Deputatul PNL Ovidiu Raeţchi susţine că sistemul francez de vot este, de fapt, „un sistem românesc optimizat“, iar implementarea lui ar ridica două probleme. „Unu: Guvernul Ponta a dovedit că un astfel de sistem poate fi deturnat atunci când există o rea intenţie politică. Doi: Ponta însuşi spunea, în noiembrie, că trebuie să aplicăm votul prin corespondenţă. El a dat startul entuziasmului în această direcţie pentru a explica - total fals - că Guvernul e nevinovat pentru organizarea alegerilor, că sistemul în sine e greşit. Acum nu ştiu în ce măsură mai putem întoarce un curent de opinie atât de puternic. Ar părea o noua trădare politicianistă a celor din Diaspora“, a declarat, pentru “Adevărul“, deputatul PNL.  

Ambasadorul Franţei: Trebuie să faceţi asta pentru diaspora

Ambasadorul Franţei Francois Saint-Paul a precizat, vineri, în cadrul seminarului, că întocmirea listelor electorale permanente este un proces complicat, dar indispensabil pentru soarta oricărui guvern aflat la putere în perioada alegerilor. 

„Trebuie să faceţi asta pentru diaspora, pot spune chiar că nu aveţi de ales. Pentru că, dacă nu o faceţi, toate alegerile se vor derula prost. Şi dacă alegerile se derulează prost, este vorba de un principiu democratic (...), Guvernul la putere va fi învins de fiecare dată când se întâmplă ceva, dacă nu se modifică sistemul de vot. Cred că pe termen lung este un sistem foarte eficace (listele electorale - n.r.) pentru a putea planifica bine lucrurile, pentru a construi o experienţă administrativă şi, dacă îl îmbinaţi cu un sistem de împuternicire, poate aceasta este soluţia", a declarat Ambasadorul Franţei citat de gandul.info.

Părerea specialistului

Sociologul Mircea Kivu ne-a declarat că un astfel de sistem este binevenit, întrucât doar astfel se poate cunoaşte cu acurateţe numǎrului cetǎţenilor români cu domiciliul în strǎinǎtate. „Cerinţa înscrierii voluntare a cetǎţenilor cu domiciliul în strǎinǎtate în registrul electoral e greu sǎ fie consideratǎ o restrângere a dreptului de vot, în mǎsura în care procedurile sunt rezonabil de simple (de exemplu, s-ar putea face prin corespondenţǎ). Recurgerea la înregistrarea voluntarǎ este necesarǎ pentru cǎ s-a putut constata cǎ nu se poate cunoaşte cu suficientǎ acurateţe numǎrului cetǎţenilor români cu domiciliul în strǎinǎtate“, ne-a declarat sociologul Mircea Kivu.

Citeşte şi:

Votul prin corespondenţă s-ar putea regăsi în viitorul Cod Electoral

Cum şi de ce sabotează partidele adoptarea votului prin corespondenţă

Politică

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite