Consecinţele şirului de demisii din grupurile parlamentare ale PNL

Ludovic Orban ăşi măreşte grupul în fiecare zi FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

PNL se confruntă cu o serie de plecări din grupurile parlamentare ale partidului, alături de Ludovic Orban venind, până luni seară, încă 12 parlamentari, adică zece deputaţi şi doi senatori. Consecinţa imediată a evenimentelor politice e slăbirea PNL la voturile esenţiale din Parlament, însă din februarie formaţiunea liberală va pierde şi o parte din funcţiile politice.

Ultimul plecat din grupul parlamentar al PNL este deputatul Antonel Tănase. „Mă dezic de toate acţiunile acestui individ, Florin Cîţu, care a acaparat partidul pe persoană fizică împreună cu o gaşcă incompetentă, răuvoitoare şi deficitară”, a scris pe pagina sa de Facebook.

Demisia lui Tănase este un moment important, deoarece este primul şef de filială care alege să facă un prim pas în afara partidului. Actualul şef al PNL Sector 3 ar putea să se vadă contestat în interiorul organizaţiei, iar conducerea centrală să decidă o procedură de sancţionare a acestuia.

Grup separat din februarie

Însă un element important este numărul de parlamentari plecaţi. Prin atragerea unui număr total de 11 deputaţi, Ludovic Orban ar putea încerca să-şi facă grup parlamentar separat, însă pentru acest lucru trebuie ca toţi să-şi dea demisia şi din partid, dar şi să aştepte începutul noii sesiuni parlamentare. „Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaţilor formate din cel puţin 10 deputaţi. Ele se pot constitui din deputaţi care au candidat în alegeri pe lista aceluiaşi partid politic, a aceleiaşi formaţiuni politice, pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi din deputaţi care au candidat ca independenţi. Deputaţii care reprezintă organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care au obţinut mandatul de deputat în conformitate cu art. 62 alin. (2) din Constituţia României, republicată, pot constitui un singur grup parlamentar”, prevede Regulanentul Camerei Deputaţilor.

În Camera Deputaţilor există precedentul Pro România, partidul condus de Victor Ponta, care în prima sesiune a anului 2019 a reuşit să-şi facă grup parlamentar cu aleşi plecaţi majoritatea din PSD. Deşi PSD s-a opus iniţial, până la urmă grupul a fost recunoscut.

Felia funcţiilor pentru echipa Orban

O altă consecinţă a plecării liberalilor din grupul PNL este faptul că fosta Coaliţie (PNL, USR şi UDMR) va putea cu greu să strângă majoritatea pentru proiectele de lege. Însă de la începutul sesiunii următoare, formaţiunea condusă de Florin Cîţu va pierde o parte din funcţiile deţinute în conducerea Camerei Deputaţilor şi a comisiilor, din moment ce ponderea PNL va fi una mult mai mică. Noul grup ar avea reprezentare în Biroul Permanent, sală separată pentru şedinţe, precum şi timpi alocaţi pentru luările de cuvânt în plen.

De asemenea, PNL va trebui să cedeze şi o parte din funcţiile din instituţiile publice aflate sub control parlamentar, precum Consiliile de Administraţie ale TVR sau Radio România, pentru că acestea sunt împărţite plecând de la forţa politică a fiecărui partid la nivel de Parlament.