Ce urmează după decizia CCR de repunere în plată a pensiilor speciale ale parlamentarilor. Cele mai mari depășesc 15.000 de lei
0CCR a hotărât că eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor e posibilă doar pentru viitor, așa că foștii deputați și senatori, cu cel puțin un mandat terminat până în iunie 2023, le vor primi în continuare, abrogarea fiind neconstituțională. Pentru următorul pas Coaliția așteaptă motivarea.
Magistrații Curții Constituționale au judecat marți o excepție de neconstituționalitate privind Legea 192/2023, prin care Parlamentul decisese eliminarea pensiilor speciale ale foștilor parlamentari, inclusiv oprirea plăților către cei care deja primeau această formă de venit.
„A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 1 din Legea nr.192/2023 pentru abrogarea capitolului XI din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților şi al senatorilor sunt constituționale în măsura în care nu se aplică deputaților/senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet anterior intrării în vigoare a Legii nr.192/2023“, este prima parte a deciziei, CCR explicând că e la latitudinea legiuitorului o eventuală eliminare a acestui venit, însă e posibil doar cu efect pentru viitor.
„Curtea a reținut că principiul securității juridice protejează dreptul legal al deputaților și senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet până la intrarea în vigoare a Legii nr.192/2023 la indemnizația pentru limită de vârstă, indiferent dacă a fost sau nu pusă în plată“, mai arată comunicatul CCR.
Un al doilea articol declarat neconstituțional e cel referitor încetarea plății pensiilor speciale. Argumentul CCR este că foștii parlamentari nu pot rămâne fără un drept care a fost dobândit. „Evenimente viitoare şi incerte – de natură normativă – nu pot afecta nici dreptul care a fost dobândit şi care a intrat în sfera patrimonială a persoanei și nici efectele deja epuizate ale unui act – exercitarea cel puțin a unui mandat reprezentativ“, mai arată CCR.
Ce urmează
Petre Lăzăroiu, fost judecător la CCR, a subliniat într-o declarație pentru „Adevărul“ că parlamentarii nici nu mai trebuie să intervină cu un nou proiect de lege, în cazul declarării drept neconstituțională sau parțial neconstituțională a unei legi în vigoare. „Dacă nu le corectează, nu este nicio problemă. Ele vor ieși din corpul legii automat. Adică după 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Parlamentul poate să lase acest lucru, dacă nu are alt gând privind legea“, a afirmat Lăzăroiu
Augustin Zegrean, fost șef al Curții Constituționale, a precizat din start că spre deosebire de o lege oprită la CCR înainte de promulgare, aceasta nu se întoarce în Parlament. „Legea a fost promulgată, este în aplicare. Pur și simplu se anulează legea (n.r. – prevederile legale neconstituționale) și trebuie să dea pensiile în continuare celor care au beneficiat“, a declarat Zegrean pentru „Adevărul“, care consideră decizia drept una „corectă“ și a amintit că pensiile speciale ale parlamentarilor sunt deja la a treia eliminare.
Coaliția așteaptă motivarea
„Până nu vedem motivarea Curții, orice discuție este prematură. Până nu vedem exact ce spune CCR cu subiect și predicat, orice speculație, orice propunere ar putea fi, nu are cum să stea în picioare. Voi vota orice proiect de lege care anulează pensiile speciale ale parlamentarilor“, a afirmat Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților din partea PSD.
PNL așteaptă să vadă și el motivarea înainte de o eventuală decizie. „Trebuie văzută motivarea. Acolo pot să apară posibile surprize. Apoi vom analiza dacă e cazul să inițiem un demers un legislativ“, a precizat Gabriel Andronache, lider de grup și unul dintre principalii juriști.
Opoziția e împărțită
Csoma Botond, purtător de cuvânt al UDMR și lider al deputaților Uniunii, susține că varianta cea mai la îndemână e aplicarea deciziei direct. „Nu știu dacă se va veni cu un nou proiect de lege. Se va aplica decizia direct. Pensiile speciale s-au desființat pentru viitor. Acelea nu mai există“, a punctat liderul UDMR.
Cristian Seidler, deputat USR, a anunțat că partidul său va depune un proiect de lege pentru scăderea pensiilor speciale în plată la un sfert din pensia minimă din România (282 de lei). Totodată, USR solicită abrogarea de urgență a pensiilor speciale ale primarilor. „Problema nu este doar că rămân în plată, ci și faptul că valoarea medie a unei pensii speciale a parlamentarilor este de 5.500 de lei“, a declarat Seidler pentru „Adevărul“, considerând că aceasta e soluția cea mai la îndemână acum.
Pensii care sar de 15.000 de lei
În luna mai, cu câteva săptămâni înainte de eliminarea temporară a acestora, numărul beneficiarilor era de 843, potrivit datelor furnizate de Camera Deputaților și de Senat. Mai exact, 585 de foști deputați beneficiau de pensii speciale, în timp ce 258 de beneficiari erau foști senatori. De asemenea, în primele patru luni ale anului, 14 foști parlamentari și-au depus dosarul și le-a fost acceptat pentru a beneficia de pensie specială.
La Camera Deputaților, valoarea maximă a indemnizației pentru limită de vârstă plătită era în cuantum brut de 12.168 lei (corespunzătoare pentru trei mandate sau mai multe ), iar valoarea minimă este în cuantum brut de 2.187 lei (corespunzătoare pentru un mandat de 28 de luni). De asemenea, și la Senat pensia specială pentru un mandat scurt, cel din perioada 1990-1992, este de 2.187 de lei, însă cea mai mare este de 15.319 lei.
În ceea ce privește senatorii, dintre cei 258 de foști senatori, 144 luau pentru un mandat, 55 – pentru două mandate și 59 – pentru trei sau mai multe mandate. În cazul deputaților, 371 de aleși primeau banii pentru un singur mandat, 123 de foști parlamentari – pentru două, iar 91 – pentru trei sau mai multe mandate.
Se încarcă comentariile...
