Câți bani a cheltuit Nicușor Dan pentru procese și cum se folosește de un PUZ pe care îl contestă în instanță

Edilul Capitalei a demarat mai multe procese în ultimii ani, în care a contestat printre altele diferite PUZ-uri si autorizații de construire, unele fiind pierdute în final de Primărie. Costurile pentru procese ar fi de 8 milioane de euro, în total, în anii 2022 și 2023, însă edilul spune că unele dintre litigii au „mize uriașe”.

Nicușor Dan: Probabil că pe rol sunt între 10.000-15.000 de procese Foto: Arhivă

Recent, magistrații de la Tribunalul București au respins acțiuni ale lui Nicușor Dan referitoare la autorizații de construcție în Sectorul 2. Mai exact, judecătorii au stabilit că  „nu are calitate procesuală activă”, însǎ deciziile pot fi contestate.

În procesul împotriva Primes Verdi Park SRL, Nicușor Dan și Municipiul București sunt obligați la plata unor cheltuieli de judecată de 10.000 de lei. 

„Admite excepția lipsei calității procesuale active. Respinge cererea inițială și cererea conexată, pentru lipsa calității procesuale active. Obligă reclamanții la plata către pârâta Primes Verdi Park SRL a sumei de 10.000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu recurs în 5 zile de la comunicare pe capătul de cerere privind suspendarea executării autorizației de construire și în 15 zile de la comunicare în rest”, potrivit hotărârii din 9 mai a magistraților Tribunalului București.

Iar în procesul împotriva a două persoane fizice, primarul general, Nicușor Dan, și Municipiul București vor trebui să plătească aproape 5000 de lei cheltuieli de judecată, după cum a relatat anterior și Gândul.    

„Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active. Respinge cererea, ca fiind formulată de persoane lipsite de calitate procesuală activă. Obligă reclamanţii, în solidar, să plătească pârâtului Antofie Nicolae suma de 4975,40 lei, reprezentând cheltuieli de judecată. Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cererea urmând să fie depusă la sediul Tribunalului Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 10.05.2024”, potrivit hotărârii magistraților Tribunalului București.

Avocatul Radu Dinulescu, șeful Asociației ArtMetropolis, a precizat, pentru „Adevărul”, că dintre cele 39 de litigii deschise de primarul general al Capitalei împotriva autorizațiilor date în baza PUZ-ului Sectorului 2 de edilul de sector, Radu Mihaiu, a pierdut până acum 24. 

„PUG-ul Bucureștiului fiind vechi din 2000, el trebuia upgradat, trebuia modificat pentru aducere în modernitate până la aprobarea PUG-ului nou al Bucureștiului, care mai durează. Bineînțeles că au trebuit a fi aprobate PUZ-urile coordonatoare ale sectoarelor. Din păcate, nu s-a reușit (...) pentru că s-a schimbat primarul, a venit Nicușor Dan, care e împotriva oricărui regulament de urbanism, și atunci au fost aprobate PUZ-urile sectoarelor de la 2 și până la 6. Deci cinci sectoare ale Bucureștiului au avut PUZ-uri coordonatoare în 2020 noi-nouțe, cu prevederi moderne, cu regulamente de urbanism modern. Nicușor Dan, pentru că a vrut să stopeze tot urbanismul bucureștean și a vrut să blocheze toate construcțiile în București, a atacat (n.r în instanțǎ). Întâi a suspendat administrativ cu ajutorul Consiliului General toate cele cinci PUZ-uri, nefăcând nicio schimbare în ele, nedorind, așa cum a spus inițial, să le îmbunătățească, ci doar să le lipsească de efecte ca oamenii să nu mai poată construi, să nu mai poată primi autorizații de construire și a continuat punându-și prietenii de la organizațiile non-guvernamentale ale lui sau ale soției, (...) așa cum se poate ușor observa, să le atace.

El, pe partea cealaltă, fiind cel care reprezenta Consiliul general, adică el fiind pârâtul în cauză și în toate litigiile, a achiesat punctul de vedere al reclamațiilor. Deci, în cadrul acestor litigii, el a reușit să inducă instanței ideea că nici cel care a aprobat PUZ-urile, adică Consiliul General pe care îl reprezenta, nu susține legalitatea lor. El achiesând, fiind de acord cu punctul de vedere al reclamanților, reclamanții care erau tot asociațiile ui, ori Asociația Salvați Bucureștiul, ori Asociația Salvați Orașul, ori alte asociații”, a explicat Radu Dinulescu.

Peste 8 milioane de euro pe procese

În anii 2022 și 2023, Primăria Municipiului București (PMB) ar fi cheltuit 41,5 de milioane de lei (peste 8 milioane de euro) pe asistență juridică, pentru diferite spețe, conform Gândul.  Reprezentanții PMB au precizat, la începutul lunii februarie, pentru sursa citată, că municipalitatea era parte în peste 10.000 de dosare aflate pe rolul diferitelor instanțe, iar cei 60 de juriști angajați nu ar face față acestui număr mare de dosare. 

De altfel, recent, Nicușor Dan susținea că Primăria Capitalei se confruntă cu aproximativ 5.000 de noi procese în instanţă anual.

„(n.r. Primăria Capitalei) are cam 5.000 de procese noi pe an, pe diferite teme: pe dreptul proprietăţii, pe amenzi pe care le dă Poliţia Locală, pe aşa-numitele uzucapiuni, pe fel de fel de teme. Procese noi pe an, în sensul că sunt din cele care au început în 2022. (...)Pe rol, dacă sunt 5.000 pe an, probabil că pe rol sunt între 10.000-15.000. (...) Pot fi 10 milioane, pot fi 20 de milioane de lei pe an. Trebuie să înțelegeți că, între aceste 10.000-15.000 de procese, sunt unele care au mize uriașe. De exemplu, litigii în care un proprietar solicită o despăgubire pentru că terenul lui e în spațiu verde, un litigiu ca ăsta poate să aibă o miză de 50 de milioane euro. Un litigiu în care un dezvoltator e nemulțumit că nu-i dăm o autorizație, un litigiu ca ăsta poate să aibă o miză de 4, 5, 10 milioane de euro și atunci e logic să avem avocați care să ne reprezinte”, a explicat Nicușor Dan, la Antena 3, după ce a fost confruntat cu datele privind cheltuielile cu procesele.

Edilul a confirmat că multe procese - "vreo 40" -  vizează Primăria Sectorului 2, condusă chiar de un membru USR, partid din care a făcut parte și Nicușor Dan și care îl susține pentru un nou mandat de edil general.

 „Până în momentul de față, pe procedură am câștigat unul și am pierdut vreo 20”, a spus Nicușor Dan, cu privire la raportul dintre numărul de procese câștigate și cel de litigii pierdute.

„E discuția dacă primarul Municipiului București poate să conteste o autorizație emisă de un primar de sector. Până acum instanțele au spus că nu poate, dar doar în primă instanță, nici unul nu a ajuns la Curtea de Apel”, a adăugat edilul Capitalei. 

PUZ contestat, invocat pentru lărgirea Bulevardului Dimitrie Pompeiu

Referitor la contestarea Planurilor Urbanistice Zonale, Nicușor Dan ar motiva realizarea unor lucrări chiar prin existența unui PUZ pe care îl contestǎ. 

Concret, este vorba despre proiectul de lărgire a Bulevardului Dimitrie Pompeiu, pentru a avea în final două benzi de sens.

„Am atribuit contractul pentru proiectul de lărgire a Bulevardului Dimitrie Pompeiu de la o singură bandă la două benzi pe sens. Studiul de fezabilitate va fi elaborat de FIP Consulting SRL, iar termenul de execuție este de 180 de zile. Proiectul include și extinderea infrastructurii de tramvai de la capătul liniei existente până la Bd. Barbu Văcărescu, dar și construirea unui drum de legătură între Șoseaua Pipera, Bd. Dimitrie Pompeiu și Str. Fabrica de Glucoză și construirea unei parcări de tip park & ride”, a scris Nicușor Dan, la finalul lunii martie, pe pagina sa de Facebook.

Legea spune că, pentru realizarea unui astfel de proiect, este necesar să fie eliberat un Certificat de Urbanism, context în care Asociația ArtMetropolis a solicitat Primăriei Municipiului București informații cu privire la emiterea unui astfel de certificat de urbanism

"Menționăm faptul că PMB, prin Direcția de Urbanism, a emis Certificatul de Urbanism cu nr. 237R/55205/17.05.2023 în scopul elaborării SF şi Autorizarea executării lucrărilor de extindere traseu cale de rulare tramvai tronson dublu şi zone de interconectare / joncțiune cu tronsoanele existente, rezultând un traseu, cu o lungime de 7,70 km, cuprins între şos. Pipera – b-dul Dimitrie Pompeiu – calea ferată – șos. Petricani – b-dul Lacul Tei – șos. D-na Ghica – şos. Pantelimon – b-dul Chişînău – b-dul Basarabiei – şos. Vergului, emis în baza PUZ Sector 2, aprobat cu HCGMB nr. 339/2020, la solicitarea Primăriei Sectorului 2. Certificatul menționat a fost ridicat de către organele de control în luna martie”, este răspunsul Primăriei. 

În acest context, avocatul Radu Dinulescu, șeful Asociației ArtMetropolis, susține că, deși Nicușor Dan contestă PUZ-urile coordonatoare de sector, „atunci când interesul său electoral o cere, emite certificate de urbanism în baza dispozițiilor atacate, respectiv PUZ Coordonator al Sectorului 2, aprobat prin HCGMB nr. 339/2020”.  

„Acest Bulevard a fost prevăzut în PUZ coordonator Sector 2 că ar trebui supralărgit și unit, la un moment dat - el trebuie să se verse în mod natural în Barbu Văcărescu. Orice supralărgire sau orice continuare a unui bulevard existent trebuie să aibă la bază un regulamentul de urbanism. Ei bine, regulamentul de urbanism care stă la baza certificatului emis de Nicușor Dan e chiar PUZ coordonator sector 2 pe care el până acum patru ani l-a criticat peste tot, l-a atacat în instanță, dar a profitat, s-a folosit de el, ca să poată să declanșeze această lucrare. Numai că el a transmis primarului Sectorului 2 să nu mai semneze niciun fel de autorizație în baza PUZ Sector 2, el fiind suspendat de instanță.

Neținând cont de acest lucru, el a emis un certificat de urbanism, în mai anul trecut, un certificat de urbanism care (..) a fost preluat de către Parchet, fiind parte a plângerii penale făcute de fostul arhitect șef al Capitalei, Adrian Bold, care a specificat câteva certificate de urbanism ca fiind semnate în fals, semnate cu numele lui, el nefiind semnatarul acelor certificate. Acest certificat pentru supralărgire Bulevardul Pompeiu a fost unul dintre ele.

Pe de altă parte, el știa că nu poate să-și dea o autorizație de construire, chiar el spunând că nu se poate emite autorizație de construire pentru supralărgire și cu toate astea- îl citez - a spus că a declanșat o licitație și a și a stabilit câștigătorul pentru studiu de fezabilitate și proiectare, supralărgire și extindere linie de tramvai pe Bulevardul Pompeiu. Păi cum putea să facă astea știind că are un certificat pe baza căruia nu poate să dea o autorizație de construire? Evident, minte în orice fel și lucrurile astea sunt ușor de demonstrat. Minte electoral pentru că categoric acolo el spune tuturor că PUZ-ul sectorului 2 e un PUZ nelegal și el își justifică o așa zisă autorizație în baza unui certificat de urbanism dat în baza acestui PUZ coordonator de sector care n-are nici un aspect nelegal, dar pe care el îl face zob și în instanță și în public, peste tot”, a explicat Radu Dinulescu.

Sesizare la DNA

Fundaţia pentru Apărarea Cetățenilor împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a depus un denunț la Direcția Națională Anticorupție (DNA) împotriva primarului general Nicuşor Dan şi a unui funcționar din Primăria Capitalei - actualul arhitect-șef Matei Damian, adus în Primăria Capitalei de către Nicușor Dan.

FACIAS susține că, în lunile aprilie-mai 2023, nu mai puțin de 230 de certificate de urbanism – printre care și Certificatul privind lărgirea Bulevardului Dimitrie Pompeiu -  precum și 15 autorizaţii de construire au fost emise având la bază semnătura unui angajat care nu avea dreptul să facă acest lucru. De aceea, preciza FACIAS, s-a solicitat DNA o anchetă oficială prin care responsabilii să plătească pentru faptele comise. Urmare a acestui demers, organele de anchetă au ridicat, în luna martie 2024, Certificatul de urbanism cu nr. 237R/55205/2023.