Anul 2021, marcat de tensiuni politice: 85 de zile de criză guvernamentală

Foto: Inquam Photos

Anul 2021 a fost marcat de crize politice succesive, care au avut în centru neînţelegerile de la nivelul arcului guvernamental, cât şi lupta pentru putere din interiorul partidelor.

Neînţelegeri au existat încă de la formarea coaliţiei PNL-USR-UDMR, din timpul negocierilor de la finalul anului 2020, din cauza împărţirii ministerelor de forţă. Dacă Rareş Bogdan, unul dintre cei mai vocali liberali, şi-ar fi dorit ca PNL să aibă 11 ministere în alianţa cu USR, din totalul de 18 portofolii, liderii partidului condus atunci de Dan Barna şi Dacian Cioloş se declarau public nemulţumiţi să primească ministere fără greutate. În cele din urmă, s-a ajuns la consens.

Demiterea lui Vlad Voiculescu, primul semn că scârţâie coaliţia

Nu mai mult de patru luni a durat liniştea în coaliţia PNL-USR/UDMR, moment în care a apărut şi prima revocare din cabinet. Fostul ministru al Sănătăţii a fost demis alături de secretarul de stat Andreea Moldovan, în aprilie, ca urmare a mai multor scandaluri, ultimul fiind legat de schimbarea criteriilor de carantinare a localităţilor, fără aprobarea premierului (Florin Cîţu, la acel moment). Decizia a lovit bazele coaliţiei, astfel că liderii partidelor aflate la guvernare au decis să semneze un protocol prin care să fie evitate astfel de situaţii pe viitor. Vlad Voiculescu a fost înlocuit tot de un ministru USR, pentru a calma apele, în persoana Ioanei Mihăilă.

Un alt eveniment notabil pentru imaginea coaliţiei de guvernare PNL-USR-UDMR este demiterea liberalului Alexandru Nazare din funcţia de ministru al Finanţelor, în luna iulie. Ludovic Orban, preşedintele PNL la acea vreme, susţinea că demnitarul ar fi fost înlăturat din cauza competiţiei interne din partid, Nazare fiind un susţinător al lui.

Tensiunile de la vârful Guvernului şi din PNL au culminat cu informaţiile apărute în spaţiul public despre arestarea premierului Florin Cîţu de la începutul anilor 2000, în SUA.

Cîţu şi lupta pentru şefia PNL

Situaţia tensionată din coaliţie s-a extins şi în PNL. Acţiunile lui Florin Cîţu, în calitate de premier, au creat nemulţumiri în rândurile liberalilor, iar acestea au escaladat când şi-a anunţat candidatura la şefia formaţiunii, concurând cu Ludovic Orban, moment care a împărţit partidul în două tabere.

Chiar dacă cursa internă a fost tranşată, Florin Cîţu fiind în prezent preşedintele liberalilor, PNL este încă zdruncinat de luptele de putere din partid. Demisia lui Ludovic Orban alături de alţi 15 parlamentari liberali şi crearea unei noi structuri politice a demoralizat formaţiunea, existând intenţii de debarcare a lui Cîţu de la vârful partidului, care ar urma să se concretizeze în 2022.

Alegeri interne au fost şi la USR. Chiar dacă ecoul luptei pentru putere a fost mai mic, bătălii au existat şi în partidul condus anterior de Dan Barna şi Dacian Cioloş. Pe 1 octombrie, Cioloş a câştigat şefia partidului, însă tabăra lui Barna domină în continuare Biroul Naţional al formaţiunii.

85 de zile de criză şi intrarea PSD la guvernare

Politica românească s-a confruntat în 2021 cu 85 de zile de criză guvernamentală cauzată de ieşirea USR de la guvernare. 

Proiectul „Anghel Saligny”, susţinut de liberali (iniţiativă care le promitea primarilor noi fonduri pentru investiţii de la bugetul de stat), opoziţia USR la proiect şi tergiversarea acordării unui aviz necesar pentru implementarea proiectului de către ministrul Justiţiei din partea USR, Stelian Ion, au dus la demiterea acestuia (1 septembrie) şi, în consecinţă, la ruperea coaliţiei. 

Dacă subiectul „Vlad Voiculescu” a fost închis relativ rapid, după a doua demitere-fulger a unui demnitar USR, miniştrii partidului au demisionat în bloc din Executiv, iar formaţiunea a depus o moţiune de cenzură susţinută şi de AUR, care s-a soldat cu demiterea Guvernului Cîţu la doar 10 luni de guvernare, cu un număr istoric de voturi, pe 5 octombrie. 

A urmat o cursă a negocierilor între partidele parlamentare, care a durat aproape două luni. Negocierile PNL-USR au fost reluate, însă fără rezultat. În urma consultărilor cu preşedintele Klaus Iohannis, Dacian Cioloş a fost desemnat premier, dar încercarea USR de a contura un guvern minoritar a eşuat. După o nouă rundă de negocieri, a fost desemnat liberalul Nicolae Ciucă, care şi-a depus mandatul întrucât nu a reuşit să contureze o majoritate care sa susţină un guvern format doar din PNL şi UDMR.

Renunţând la ideea unui guvern minoritar, în contextul în care AUR fusese exclus din start, iar cu USR nu exista consens, liberalii au dat curs negocierilor cu PSD, noua alianţă guvernamentală primind votul Parlamentului pe 25 noiembrie. 

La jumătatea lunii decembrie a venit şi prima demisie din Cabinetul PNL-PSD-UDMR. Florin Roman a anunţat pe 15 decembrie că demisionează după ce în spaţiul public s-au iscat mai multe controverse privind studiile sale.

Provocări pentru politicieni în 2022

Cabinetul Ciucă va trebui să gestioneze efectele pandemiei şi în 2022, dar mai ales să bifeze toate angajamentele asumate în PNRR, ceea ce înseamnă finalizarea mai multor reforme, printre care desfiinţarea SIIJ şi rezolvarea situaţiei privind pensiile speciale.

Cât despre partidele aflate la guvernare, acestea vor încerca să evite crizele interne şi din Coaliţie, PNL fiind formaţiunea văzută ca un butoi cu pulbere, în timp ce Opoziţia va încerca să puncteze electoral toate bâlbele guvernanţilor.