Angajarea răspunderii pentru pensiile speciale: procedură mai rapidă, dar tot cu piedici

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Marcel Ciolacu, viitor premier după rotativă, avansează ideea angajării răspunderii pe proiectul privind pensiile speciale, dacă situația nu e tranșată în următoarele săptămâni. Procedura ar însemna un demers accelerat, dar există și posibile piedici.

Șeful PSD propune angajarea răspunderii pe legea pensiilor speciale FOTO Inquam Photos/Octav Ganea
Șeful PSD propune angajarea răspunderii pe legea pensiilor speciale FOTO Inquam Photos/Octav Ganea

Problematica pensiilor speciale – unde legea bate pasul pe loc, în condițiile în care se află la comisiile de specialitate de peste o lună, iar niciuna dintre acestea nu a dat vreun aviz, cu atât mai puțin să aibă discuții pentru un raport comun – aduce în față recurgerea la un instrument politic mai puțin folosit, dar care este la îndemâna Executivului: angajarea răspunderii pe un proiect de lege.

Eu nu o să renunţ până nu vom trece legea cu pensiile speciale. Dacă ea va trece cât timp sunt preşedinte la Camera Deputaţilor, nu e nicio problemă (...). Dacă nu (nr. - trece de Parlament) şi avem neîndeplinit acest jalon şi voi fi prim-ministru al României, voi veni cu lege de asumare a răspunderii în faţa Parlamentului, astfel încât ori trece legea, ori plec eu acasă. Cred că am fost cât se poate de clar”, a precizat liderul PSD, care a susținut că așteaptă să spună Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene de ce nu este jalonul închis. Însă titular de reformă nu sunt nici ministrul Marcel Boloș, nici MIPE, ci colegul de partid al lui Ciolacu, ministrul Marius Budăi (Muncă), care nu a mers niciodată la comisiile de specialitate din Parlament, Senat și Cameră, în cele peste patru luni de când e proiectul în Parlament.

Raționamentul angajării răspunderii este în primul rând cel al rapidității și al evitării tensiunilor între partidele Coaliției. Prin angajarea răspunderii, un Guvern își asumă că susține un proiect de lege, merge în Parlament și spune argumentele, în cadrul unui plen comun. Apoi, potrivit articolului 114 din Constituție, eventualii nemulțumiți pot depune o moțiune de cenzură în maximum trei zile. Dacă moțiunea de cenzură e adoptată, proiectul e respins, iar Guvernul demis. Dacă moțiunea nu trece, atunci proiectul de lege este adoptat.

La modul cum arată acum aritmetica parlamentară, pentru a fi depusă o moțiune ar trebui să-și dea mâna USR cu Forța Dreptei și AUR. Or, conlucrarea între cele trei forțe a fost imposibilă până acum. De la instalarea Guvernului Ciucă, Opoziția parlamentară nu a depus nici măcar o moțiune de cenzură, deși au trecut două sesiuni parlamentare. Pe de altă parte, chiar dacă ar fi depusă, în contextul actual, moțiunea nu are nicio șansă să treacă.

Însă și în cazul angajării răspunderii, tot nu scapă Puterea de posibilitatea ca unul dintre actorii instituționali sau partide să sesizeze Curtea Constituțională, mai ales că e vorba de șapte categorii socio-profesionale afectate de prevederile legii. Iar una dintre categorii este a magistraților, la care ar urma să aibă loc recalcularea pensiilor, nu doar pentru viitor, ci și pentru cele aflate în plată, după cum este formula adoptată de Senat. Nu în ultimul rând, în situația în care nimeni nu sesizează CCR, șeful statului are la îndemână solicitarea reexaminării, când legea ajunge la el.

Precedentul Boc, tot pe angajare

Guvernul Boc rămâne singurul care a reuşit să scape de pensiile speciale ale parlamentarilor. Iar acest lucru se întâmpla în iunie 2010. Cum a reuşit Executivul de atunci, spre deosebire de Puterea de acum? Pe 7 iunie 2010, Guvernul Boc şi-a angajat răspunderea pe un proiect de lege prin care toate pensiile speciale şi ocupaţionale deveneau pensii normale, adică bazate pe principiul contributivităţii. Cât cotizezi la bugetul de stat, atât primeşti, fără formule preferenţiale de calcul. În urma unei sesizări a PSD la CCR, magistraţii au declarat parţial neconstituţională legea, fiind aduse obiecţii privind aspectele legate de pensiile magistraţilor. Puterea de atunci a îndreptat proiectul de lege, magistraţii fiind lăsaţi să beneficieze de pensie ocupaţională. Între decizia CCR şi corectarea proiectului au trecut patru zile, iar în a cincea zi eliminarea pensiilor speciale deja era publicată în Monitorul Oficial.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite