Zero promovaţi, zero vinovaţi

Zero promovaţi,  zero vinovaţi

Directorii şcolilor care n-au dat niciun promovat la Bac 2010 au rămas pe poziţii

De această dată, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, ameninţă cu reorganizarea liceelor în care nu se face carte.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ministrul Educaţiei încearcă să se arate dur la adresa celor aproape 40 de licee din toată ţara (vezi lista completă în pagina 4) care n-au produs nici măcar un candidat reuşit la Bacalaureat. Într-un interviu la televiziunea publică, Daniel Funeriu a ameninţat că aceste licee, „în care nu se face carte" ar putea fi transformate în unităţi pentru învăţământul profesional, de care România are nevoie, „întrucât s-a pierdut noţiunea de meseriaş". „Sigur, toate aceste situaţii vor fi analizate. Apoi vom decide trasformarea lor", a mai spus ministrul Educaţiei.

Citiţi şi:

Directorul unei şcoli ieşene cu promovabilitate zero: „Până şi formularea cerinţelor era pretenţioasă. Pentru cei cu frecvenţă redusă şi SAM ar trebui un Bac separat“

VIDEO Osama bin Laden revendică rezultatele slabe de la Bac

Click pe foto pentru a putea vedea " Promoţia ruşinii" de la BAC 2011

Discursul lui Daniel Funeriu s-a radicalizat cu numai o nuanţă faţă de cel pe care îl rostea în urmă cu un an, când au fost constatate primele cazuri de „promovabilitate zero" la mai multe şcoli din ţară.  „Trebuie să revedem modul de evaluare al profesorilor, al elevilor şi chiar al şcolii. Realitatea sistemului ne obligă să avem noi abordări", spunea ministrul Funeriu după Bacalaureatul din 2010.

Realitatea din teren arată în schimb că, de fapt, situaţia din cele aproape 10 şcoli care alcătuiau anul trecut lista ruşinii nu s-a schimbat aproape deloc în ultimele 12 luni. Toate sunt foste „Şcoli Profesionale", transformate mai întâi, în 2003, în „Şcoli de Arte şi Meserii", iar din 2009 în „Grupuri Şcolare Industriale". Grupurile Şcolare „Puskas Tivadar" şi „Gaman Janos" din Sfântul Gheorghe (judeţul Covasna) au anul acesta câte un candidat care a luat Bacalaureatul.

Grupul Şcolar Filipeştii de Pădure din Prahova se laudă tot cu un promovat din 38 de candidaţi. La Ploieşti, Grupul Şcolar de Arte şi Meserii a reuşit o performanţă: 2 dintre elevii săi au trecut. Acelaşi rezultat a fost obţinut şi la Grupul Şcolar Agricol din Smeeni, judeţul Buzău unde anul trecut niciun elev nu a obţinut note de trecere. Cel mai bine este Grupul Şcolar Agricol din Bistriţa-Năsăud, unde 16 elevi au luat Bac-ul 2011, ceea ce înseamnă o rată de promovare de 5,65%.

Verificarea şcolilor slabe a durat un an

Nu mai puţin de 250 de şcoli din toată ţara, cu mai puţin de 30% promovare la Bac-ul din 2010 au fost monitorizate în ultimul an de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP). Deşi procedura propriu-zisă de verificare durează doar 45 de zile, controlul a fost realizat de fapt, abia în acest an, iar raportul de monitorizare a ajuns la Ministerul Educaţiei doar zilele trecute.

Preşedintele instituţiei, Şerban Iosifescu, precizează că întârzierea se explică prin faptul că „ ARACIP a fost legat de o finanţare specială, în cadrul unui proiect, iar evaluarea a fost făcută abia în lunile martie-aprilie-mai 2011".

Între timp, directorii şcolilor cu pricina au rămas în funcţie, potrivit informaţiilor obţinute din teritoriu de reporterii „Adevărul". Cei care trebuie să propună înlocuirea unui director sunt inspectorii şcolari generali din zonă, iar în Bucureşti de pildă, unde şi anul trecut au existat grupuri şcolare fără promovaţi la prima sesiune de Bac, inspectorul Cristian Alexandrescu spune că nu avea motive să ceară demiterea cuiva.

„În cazul Grupului Şcolar Timpuri Noi, care a fost monitorizat de ARACIP, am încercat să remediem problemele", spune inspectorul Cristian Alexandrescu. El spune chiar că aici se poate vorbi de o creştere a ratei de promovare de 200%. Evoluţia este însă doar scriptică pentru că în realitate, acest lucru înseamnă că în acest an doi elevi au reuşit să promoveze, unul cu 6,58 şi altul cu 6,36.

În opinia inspectorului şef, Cristian Alexandrescu, vina e în primul rând a elevilor: „aici au venit elevi care nu luaseră capacitatea. Ei au urmat o şcoală profesională, apoi un an de completare şi au reuşit acum să finalizeze cursurile liceale".

„Şcolile profesionale ar fi din nou utile"



Ecaterina Andronescu (foto) este ministrul Educaţiei care a girat, în 2003, dispariţia şcolilor profesionale. Ea spune acum, pentru „Adevărul", că intenţia a fost bună. „Atunci am decis transformarea Şcolilor Profesionale în Şcoli de Arte şi Meserii, pentru că aveau o structură învechită. Tinerii nu mai erau atraşi de aceste  instituţii, aşa că am decis să le dăm o nouă înfăţişare şi să le racordăm la piaţa muncii, astfel încât tinerii care le alegeau să aibă perspectiva unui loc de muncă sigur la finalul cursurilor.

" Schimbarea de ministru a fost cea care a împiedicat această evoluţie, consideră Ecaterina Andronescu. Ea spune că atunci când s-a întors în minister, în 2009, a constatat că între timp nu se întâmplase nimic cu Şcolile Profesionale, aşa că le-a transformat din nou, în Grupurile Şcolare Industriale care nu au dat promovai la Bac în ultimii ani.

„Vina este a subiectelor", consideră fostul ministru. În opinia sa, elevii de aici ar fi trebuit să primească „subiecte diferenţiate" la examenul de maturitate, pentru că elevii de aici, chiar dacă urmau un profil teoretic „mate-fizică", nu beneficiaseră de aceeaşi pregătire cu ceilalţi elevi de la specializări similare.

Ecaterina Andronescu admite că „şcolile de tip profesironal ar fi din nou utile, dacă familia şi tânărul o doresc, iar la sfârşitul pregătirii locul de muncă e asigurat, aşa cum se dorea iniţial." 


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările