Teleorman, judeţ campion la pensionari în raport cu salariaţii

Teleorman, judeţ campion la pensionari în raport cu salariaţii

Raportul dintre pensionari şi salariaţi nu este unul echilibrat FOTO Adevărul

Cu tot mai puţini oameni activi pe piaţa muncii, România reuşeşte cu greu să facă faţă numărului mare de persoane care ies la pensie. Povara cea mai mare este resimţită în Teleorman, unde 10 angajaţi susţin pensiile a 17 persoane.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cu o speranţă de viaţă tot mai ridicată, cu mare parte din populaţie plecată peste hotare şi cu locuri de muncă greu de ocupat, România a ajuns în situaţia în care se confruntă cu discrepanţe majore în raportul dintre salariaţi şi pensionari. Dacă în Bucureşti sunt doar cinci pensionari la 10 salariaţi, situaţia este complet diferită în Teleorman, unde 10 angajaţi susţin pensiile a 17 persoane. 
 
Concluzia se desprinde din cele mai recente statistici furnizate de Institutul Naţional de Statistică, potrivit cărora doar în ultimul trimestru din 2017 numărul pensionarilor a crescut cu 5.000 la nivel de ţară, ajungându-se astfel la 5,2 milioane de pensionari ale căror contribuţii sociale sunt achitate de persoanele active. Deşi semne că sistemul de pensii va merge spre faliment există de ceva vreme, specialiştii avertizează că situaţia se va înrăutăţi mai curând decât se aşteptau, în condiţiile în care migraţia şi scăderea natalităţii sunt două fenomene acute în România, care nu par să-şi fi găsit încă rezolvarea. 
 
Unde duce migraţia tinerilor activi
 
„Judeţele în care avem raportul de mulţi pensionari la puţini salariaţi sunt judeţe în care predomină agricultura iar industria este foarte slab dezvoltată. Iar în agricultură, majoritatea sunt neremuneraţi. Sunt oameni care îşi muncesc propriul pământ, deci nu există salariaţi acolo. Deja fondul de pensii nu se mai autosusţine, iar acest lucru se întâmplă de multă vreme. Pensiile se susţin numai parţial din ce se adună din contribuţia de asigurări sociale. Cu restul contribuie bugetul de stat. Şi e clar că niciun guvern nu-şi va permite să scadă pensia medie pentru că mai mult de jumătate din electorat reprezintă pensionarii”, a explicat, pentru „Adevărul”, sociologul Mircea Kivu. 
 
Potrivit acestuia, faptul că tinerii activi, cu vârste cuprinse între 25 şi 39 de ani, au ales şi aleg în continuare să emigreze pentru lefuri mai mari va apăsa şi mai mult pe umerii salariaţilor care rămân în ţară. „Dacă, prin absurd, tinerii n-ar fi plecat în străinătate şi ar fi muncit în ţară, probabil că n-am fi fost în situaţia aceasta şi bugetul de pensii ar fi fost mai echilibrat”, a completat sociologul. 
 
„În România avem foarte multă muncă la negru, care ne afectează direct. Concret, 15% din tot ce înseamnă piaţa muncii, adică 600.000 de persoane, nu lucrează cu contract de muncă. De asemenea, migraţia masivă contribuie şi ea. Un număr foarte mare de contribuabili plătesc taxe sociale în alte ţări. Din perspectiva natalităţii, dacă nu vine nimic din spate, nu intră nimic în mecanismul de contribuabili. Prin urmare, sistemul supravieţuieşte în felul următor: se împrumută de la bugetul de stat, luând bani care ar trebui să meargă spre inovaţie şi dezvoltare. Aceste sume sunt transferate în fondul public de pensii. Când vor ieşi la pensie decreţeii, persoanele născute la sfârşitul anilor ’60, sistemul va fi complet pe genunchi”, arată şi Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical. 
 
Specialistul în recrutare Gabriel Chicioreanu susţine că în acest moment se remarcă o tendinţă a unor companii de a angaja pensionari, uneori chiar în detrimentul tinerilor proaspăt ieşiţi de pe băncile liceului sau chiar ale facultăţii. „Îi angajează pentru că au deja o cultură a muncii, sunt disciplinaţi, au o educaţie deja formată în anumite domenii, contrar tinerilor care din nefericire ies destul de nepregătiţi după terminarea studiilor”, a subliniat consultantul în carieră. 
 
Marianne Thyssen: Să facem Europa incluzivă din nou
 
Marianne Thyssen, comisar european responsabil pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă, prezintă într-un editorial pentru „Adevărul” iniţiativa Executivului european de înfiinţare a unei Autorităţi Europene a Muncii.
 
Cu ajutorul Autorităţii Europene a Muncii, putem ajuta întreprinderile, cetăţenii şi lucrătorii care doresc să se stabilească în altă parte. Această autoritate îi va ajuta pe oameni să se orienteze pe o piaţa a muncii din ce în ce mai europeană. Ea va ajuta statele membre să coopereze, astfel încât să poată pune în aplicare norme echitabile, le va sprijini să facă schimb de informaţii, să realizeze inspecţii comune şi să lucreze mai bine împreună. 
 
Îmi doresc, de asemenea, ca toată lumea să aibă acces la protecţie socială. Contractul de muncă pe viaţă nu mai este regulă generală. Patru europeni din zece desfăşoară activităţi independente sau lucrează cu contract temporar. De multe ori, ei nu pot să aibă garanţia unei protecţii sociale.  Transferându-se de la un loc de muncă la altul, ei nu reuşesc să acumuleze suficiente drepturi care să-i sprijine atunci când nu au un loc de muncă. În plus, situaţia pieţei muncii se schimbă într-un ritm rapid. Trebuie să ne adaptăm şi cadrul de reglementare. 
 
În prezent, se poate folosi o aplicaţie telefonică pentru a comanda un taxi, mâncare sau chiar şi o bonă. Dar atunci când oamenii se îmbolnăvesc, îmbătrânesc sau rămân fără loc de muncă, cine le plăteşte spitalizarea, pensiile sau prestaţiile de şomaj? Propunem ca toţi cetăţenii, inclusiv persoanele care desfăşoară o activitate independentă şi lucrătorii din economia sezonieri, să fie capabili să acumuleze drepturi sociale în schimbul unor contribuţii.   
 
Fac apel la statele membre şi la partenerii sociali să profite de această ocazie, să îşi asume răspunderea şi să sprijine aceste propuneri. Succesul sau eşecul Europei depinde de bunăstarea cetăţenilor noştri. Europa este din nou în creştere. Europa este din nou la muncă. Este momentul să facem în aşa fel încât Europa să fie din nou favorabilă incluziunii. 
citeste totul despre: