România, din nou în Stare de Alertă. Când ne-am putea relaxa

România a intrat în a patra lună de stare de alertă. Astfel, purtarea măştii rămâne obligatorie, timp de încă 30 de zile, atât la interior, cât şi în spaţiile deschise şi aglomerate, teatrele şi cinematografele rămân închise, iar întrunirile în aer liber sunt limitate la 50 de persoane

România este pentru încă 30 de zile  în stare de alertă începând de ieri, iar cel mai devreme, ne vom putea relaxa pe 15 septembrie, odată cu debutul noului an şcolar. Dar asta doar dacă numărul îmbolnăvirilor de COVID-19 nu se va mai menţine atât de ridicat. Practic, ieri am intrat în a patra lună de stare de alertă, după trei prelungiri consecutive. 

Cu mască şi în spaţiile deschise, aglomerate

În aceste condiţii, nu scăpăm de purtarea obligatorie a măştii în spaţii închise, dar şi în cele deschise dacă sunt aglomerate. Masca trebuie purtată de orice persoană cu vârsta peste 5 ani, în pieţe, staţii de autobuz, peroane, faleze, zone unde au loc manifestări publice, în anumite intervale orare, dacă există o hotărâre a autorităţilor locale în acest sens.

Spaţiile şi intervalele orare se stabilesc, la propunerea direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, luând în considerare probabilitatea prezenţei concomitente a unui număr mare de persoane în spaţiile şi în intervalele orare respective, unde se constată dificultăţi în asigurarea distanţei fizice de protecţie sanitară stabilite în condiţiile legii, se arată în Hotărârea de Guvern. Starea de alertă mai permite punerea în practică a măsurilor de izolare şi de carantină a persoanelor, potrivit Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic.

La plajă, cu distanţare fizică la doi metri

Totodată, slujbele şi rugăciunile colective pot fi desfăşurate în interiorul sau în afara lăcaşurilor de cult doar cu păstrarea regulilor de distanţare fizică şi a celorlalte măsuri de protecţie sanitară. Restaurantele care au doar spaţii în interior pentru servirea mesei, cele din hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenelele şi alte localuri publice rămân închise în timpul stării de alertă. La fel şi cinematografele şi teatrele. La plajă vom putea merge în mod liber, dar cu respectarea unei distanţe minime de doi metri între noi şi ceilalţi, excepţie făcând membrii aceleiaşi familii. Comercianţii cu activitatea în spaţii libere, precum terasele, cluburile, barurile, sunt obligaţi să respecte orarul de funcţionare şi restricţiile stabilite prin hotărâre a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Astfel, potrivit ultimei hotărâri în acest sens, „programul de lucru cu publicul nu poate începe înainte de ora 6.00 şi nu poate depăşi ora 24.00, ultima comandă putând fi preluată cel târziu la ora 23.00.”

Avertismentul medicilor: „Mor tineri fără comorbidităţi, e un tablou dramatic“

Medicii fac apel la responsabilitate şi îi avertizează pe oameni că spitalele mari nu mai au locuri la Terapie Intensivă, indiferent de gravitatea cazurilor acestea fiind tratate la spitalele teritoriale. 

Un bărbat de 44 de ani, care nu era diagnosticat anterior cu vreo boală, a murit în urmă cu două zile la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Slatina, după două săptămâni de spitalizare, din care una la Terapie Intensivă. În ultima parte a spitalizării, s-a încercat transferul pacientului către spitale de rang superior, însă fără succes, pentru că spitalele mari nu mai au locuri la ATI. Un alt deces al unui bărbat de 55 de ani a fost înregistrat sâmbătă, 15 august 2020. De la începutul pandemiei, la SJU Slatina s-au înregistrat 10 decese.

Spitalul din Slatina a tratat de la începutul pandemiei, în secţia Boli Infecţioase, cazurile uşoare şi medii de COVID-19, însă în ultima perioadă medicii au fost obligaţi să îngrijească şi cazurile grave, care ajung în Terapie Intensivă, pentru că este o criză acută de locuri la Terapie Intensivă. Situaţia este atât de gravă încât un medic neurolog din cadrul SJU Slatina a simţit nevoia să facă un apel pe Facebook.  „Încercaţi însă să evitaţi aglomeraţiile. Situaţia infectărilor cu SARS-CoV-2 a ajuns în punctul în care nu se mai pune problema să fiţi transferaţi într-o clinică universitară dacă vă agravaţi. Se pune problema dacă vor mai fi locuri în unităţile ATI locale! Nu ştiu dacă înţelegeţi acest lucru!“, a scris dr. Carmen Stancu.

„Mulţi au spus că virusul ăsta e o glumă“

„Luni de zile, datorită restricţiilor impuse, noi, cel puţin în Olt, nu am avut cazuri multe. Şi cei care au fost erau asimptomatici sau cu minime simptome. Aşa încât, mulţi au spus că virusul ăsta e o glumă. Şi nu au luat în serios situaţia. Numărul cazurilor a crescut şi începem să vedem adevăratul COVID-19! Şi credeţi-mă pe cuvânt, e cumplit! Am trăit să privesc în ochi un pacient tânăr, fără comorbidităţi, care abia reuşea să respire prin masca de oxigen, perfect conştient, înţelegând tot ceea ce se întâmplă, înţelegând că probabil va muri! Şi a şi murit! Şi deja şirul acestor cazuri se îngroaşă rapid!“, a scris în continuare dr. Carmen Stancu pe contul său de Facebook.

Medicul le-a răspuns şi celor care spun că restricţiile impuse de autorităţi vor face şi mai mult rău. „Nu sunt de acord cu reintroducerea stării de urgenţă! Dar putem totuşi să nu ne îngrămădim, putem să punem masca pe faţă, să stăm la distanţă prin magazine, să ne spălăm pe mâini etc.“, ne sfătuieşte dr. Stancu, avertizând totodată că „la Slatina începe să se moară de COVID -9 ca la carte, cu pneumonie, cu tromboze, cu tot tacâmul. Şi mor tineri fără comorbidităţi! Au apărut şi încep să crească numeric! E un tablou dramatic, nu am crezut până nu am văzut cu ochii mei!“, a mai scris medicul.

Arafat: „Am crescut semnificativ locurile la ATI“

Potrivit cifrelor oficiale publicate ieri, în spitale, numărul persoanelor internate cu COVID-19 a ajuns la 7.359 de persoane. Dintre acestea, 479 sunt internate la Terapie Intensivă (ATI). Cele mai multe cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 continuă să fie în Bucureşti – 8.479, numărul cazurilor nou confirmate fiind de 154.

Autorităţile spun că jumătate din numărul de locuri la ATI destinate bolnavilor cu COVID-19 au fost ocupate. „Conform raportărilor realizate de catre unităţile sanitare în platformă, în prezent, dintr-un număr de 214 paturi destinate ATI, un număr de 109 sunt neocupate. În ceea ce priveşte paturile pe secţii, dintr-un număr de 1.714, un număr de 589 sunt neocupate. Menţionăm că procesul de ocupare a paturilor este în dinamică în funcţie de evoluţia clinică a pacienţilor”, potrivit autorităţilor.

„Sunt ventilatoare în depozit“

Întrebat despre modalităţile prin care poate fi crescut numărul de locuri la Terapie Intensivă pentru bolnavii cu COVID-19, dr. Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a explicat: „Dacă spitalele au spaţiu, se pot da ventilatoare, pentru că sunt în depozit. Una dintre modalităţi este aceea de a transfera pacienţii care nu au loc către alte spitale, din alte localităţi, care au locuri”, a spus oficialul.

Specialiştii au stabilit în ce ordine apar simptomele de COVID-19

O echipă de cercetători de la Universitatea California de Sud a stabilit ordinea apariţiei simptomelor COVID-19, boala provocată de noul coronavirus. Acest lucru ar putea ajuta persoanele infectate să se izoleze şi să ceară asistenţă medicală în timp util, spun specialiştii. Evoluţia simptomelor de COVID-19, boala care a provocat deja peste 770.000 de decese în lumea întreagă, a făcut obiectul unui studiu special efectuat de o echipă de cercetători de la Universitatea California de Sud, iar rezultatele cercetării au fost publicate în revista „Frontiers in Public Health“.

Conform studiului, COVID-19 se manifestă iniţial prin tuse şi febră, apoi prin dureri musculare, urmate de greaţă şi eventual diaree. Cercetătorii au stabilit această ordine după ce au studiat cazurile a 60.000 de pacienţi atinşi de COVID-19, gripă, sindromul respirator al Orientului Mijlociu (MERS-CoV) şi sindromul respirator acut sever (SARS-CoV). 

Cunoaşterea ordinii apariţiei simptomelor de COVID-19 este importantă atât pentru prevenirea răspândirii bolii, cât şi pentru tratarea bolii, afirmă cercetătorii. „Ţinând cont de faptul că există acum abordări mai eficiente pentru tratarea COVID-19, detectarea precoce a simptomelor în rândul pacienţilor poate scurta durata spitalizării“, subliniază ei.

Peste 21 de milioane de cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost înregistrate în întreaga lume până duminică, potrivit Universităţii Johns Hopkins. Numărul deceselor a ajuns la circa 771.000.