Regizorul Andrei Blaier, „Brateş“ la Securitate

Regizorul Andrei Blaier, „Brateş“ la Securitate

Andrei Blaier le-ar fi furnizat informaţii preţioase ofiţerilor de Securitate

Reputatul regizor este acuzat de CNSAS că a fost recrutat încă din 1956 şi că ar fi dat mai multe note scrise care au dus la arestarea unor persoane. Andrei Blaier, care ar fi avut numele de cod „Brateş”, ar fi turnat actori, scenarişti şi regizori. Aceleaşi probleme le are şi actorul Alexandru Repan.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit CNSAS, Andrei Blaier (77 de ani) ar fi fost recrutat de Securitate în 1958, pentru „supravegherea activităţii şi manifestărilor duşmănoase ale personalului încadrat la Centrul de Producţie Cinematografică «Buftea»", sub pseudonimul „Brateş". Blaier a semnat un angajament olograf, la 20 noiembrie 1958.

În 1968, deşi devenise membru de partid, Securitatea a decis trecerea lui Blaier în categoria colaboratorilor, întrucât a furnizat informaţii „preţioase organelor de Securitate", în declaraţiile date până atunci. În perioada 1969-1989, CNSAS nu a găsit în arhive note date de „Brateş". În 1989, un ofiţer de Securitate a propus reactivarea lui Blaier şi s-a cerut aprobarea PCR, pentru a  fi folosit „în rezolvarea unor sarcini speciale".

Ameninţat cu compromiterea

Relaţia lui Blaier cu Securitatea a început din 1956, la vârsta de doar 23 de ani, când a fost urmărit, întrucât făcea parte dintr-un grup de studenţi la Institutul de Teatru şi Cinematografie care se ocupa cu scrierea şi difuzarea unor versuri cu caracter duşmănos. O parte dintre studenţi au fost arestaţi şi condamnaţi la şase luni de închisoare corecţională cu suspendare.

Vezi aici cererea CNSAS înaintată Curţii de Apel Bucureşti cu privire la Andrei Blaier

Astfel, Blaier a rămas în arhive cu acest material compromiţător, care a şi fost folosit în 1958 la recrutarea sa. „În procesul recrutării va trebui să folosim cu dibăcie materialul compromiţător existent împotriva sa", nota securistul. Potrivit CNSAS, „Brateş" a fost „dirijat în diverse acţiuni de verificare sau informative, majoritatea soldate cu arestarea celor încadraţi informativ".

Note în dosarul „Scenaristul"

„Brateş" a fost folosit în acţiunile de verificare ale scriitorului şi scenaristului Octav Pancu-Iaşi, semnalat că „desfăşoară activitate duşmănoasă prin agitaţie cu caracter contrarevoluţionar şi diversiune în sectorul ideologic". Într-o notă de la 4 mai 1961, „Brateş" evidenţia că Pancu-Iaşi consideră că „în ţara asta nu se mai face literatură de calitate", dar şi că a ironizat calitatea scenariilor de la Studioul Cinematografic Buftea, Totodată, Blaier ar fi denunţat că scenaristul este „mâhnit deoarece copilul său învaţă în şcoală să-i denunţe pe colegi în faţa grupei, nu să-i ajute efectiv".

Potrivit Securităţii, în acţiunea de urmărire a „Scenaristului", sursa „Brateş" „a depus interes deosebit în documentarea manifestărilor duşmănoase ale acestuia". Blaier a dat note şi despre regizorul Petre Bokor, semnalat că ar fi făcut agitaţie contrarevoluţionară şi intenţiona să fugă în Occident. El a  semnalat că la montaj, fiind întrebat de regizor cum iese filmul acesta, „încet să nu audă Direcţia" a spus „iese un spanac, explicând scârbit că Direcţia nu l-a lăsat să-şi pună planurile în aplicare."

Contactat telefonic în cursul zilei de ieri, reputatul regizor nu a dorit să comenteze cererea CNSAS de declarare a sa ca şi colaborator al Securităţii. Ofiţerii de Securitate au fost mulţumiţi de notele semnate de Blaier, arătând că acesta a furnizat „materiale informative despre activitatea duşmănoasă a altor elemente dubioase din cinematografie".

A regizat „Cireşari"

Andrei Blaier a regizat zeci de filme, printre care se numără şi serialul „Cireşarii". În 2003, Blaier a regizat filmul „Dulcea saună a morţii". De asemenea, el a regizat şi peliculele „Prin cenuşa imperiului", „Terente - regele bălţilor", „Divorţ din dragoste" şi „Crucea de piatră".

Şi actorul Alexandru Repan are probleme cu „Hans"

Alexandru Repan ar fi fost recrutat de Securitate în 1974 



Actorul Alexandru Repan ar fi fost recrutat la 29 august 1974 în scopul încadrării infromative a unor diplomaţi străni. Actorul a  semnat un angajament şi a primit numele conspirativ „Hans". CNSAS susţine că activitatea informativă a lui „Hans" nu s-a limitat la motivul recrutării sale iniţiale, ci a cuprins şi informaţii referitoare la colegii de serviciu, şi la cunoştinţele sale. 

În „Raportul în legătură cu turneul întreprins în Republica Federală Germania, Franţa şi Portugalia", semnat de „Hans", la 10 iulie 1975, acesta povesteşte despre comentariile făcute de un cunoscut artist: „discuta cu deosebită insolenţă despre realităţile din România, cu aprecieri jignitoare la evenimente şi personalităţi politice de prim rang din România. Am fost nevoit să-i atrag atenţia celui care ne-a invitat că, dacă nu curmă acest gen de monolog, mă simt obligat să părăsesc localul". Într-o notă de la 6 iunie 1975, „Hans" a informat Securitatea despre intenţiile de evaziune din ţară ale unor cunoştinţe.

„De comun acord cu soţul, O.P. a mers cu fiica în RFG, de unde nu va mai veni în ţară. Fiica se află la rudele lui P.P. în îngrijire, iar O.P. se află în lagăr, unde va sta o perioadă de timp, apoi va face cerere pentru cetăţenie RFG. P.P. speră că va pleca şi el legal pentru întregirea familiei, prin Crucea Roşie, dacă nu va profita de o ieşire cu trupa teatrului sau cu altă ocazie. Îi era teamă că soţia sa va găsi un alt bărbat şi nu-l va chema în RFG."  CNSAS notează că pe baza acestor informaţii actorul P.P. a fost semnalat la Direcţia Paşapoarte cu intenţii de evaziune.

citeste totul despre: