Pilonul II e şchiop de o lege esenţială: cum se plătesc pensiile private

FOTO Shutterstock

Românii care contribuie la Pilonul II de pensii ar urma să iasă din activitate cel mai târziu în 2030, iar din acel moment ei au dreptul la pensia privată. Însă până în acest moment nu există o reglementare legală care să stabilească modul în care vor fi plătiţi aceşti bani.

Mihai Şeitan spune că, după socotelile pe care le-a făcut iniţial, proporţia care va reprezenta pensia din Pilonul II va fi de circa 20-25% din venit, care se va adăuga la cei 40% din sistemul public

Înscrierea în pilonul II de pensii de stat administrate privat s-a făcut acum 13 ani, în perioada 17 septembrie 2007 – 17 ianuarie 2008. Acţiunea a presupus obligativitatea tuturor angajaţilor care aveau până în 35 de ani de a alege un fond de pensii administrate privat, autorizate în România, în timp ce angajaţii între 35 şi 45 de ani puteau opta. 

Pilonul II înseamnă că o mică parte din contribuţia de asigurări sociale – CAS – plătită de toţi românii angajaţi către bugetul public este direcţionată spre fondurile de pensii administrate privat, banii fiind acumulaţi în conturile individuale ale celor care contribuie şi investiţi cu un profit mai mare sau mai mic.

Cota transferată către Pilonul II a crescut gradual, începând cu 2008, de la 2% şi ar fi urmat ca, în 2016, să ajungă la 6% din veniturile salariale brute. Acest lucru nu s-a întâmplat însă. În prezent, o proporţie de 3,75% din cota de 25% de CAS este virată de peste 7 milioane de români la pilonul II de pensii, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România – APAPR.

„Avem doar o procedură”

Mihai Şeitan, fost ministru al Muncii în Guvernul Boc, este părintele legii care reglementează pensiile publice administrate privat. „De câţiva ani buni – şi nu ştiu de ce se întârzie atât de mult –, ar fi trebuit să avem o lege care să stabilească modul în care se calculează pensia privată din Pilonul II, pe ce perioadă, ce tipuri de pensii private se vor obţine, cum le poţi apela, cine le va plăti”, subliniază Mihai Şeitan. 

În momentul acesta, există doar o procedură prin care anumite persoane care au contribuit primesc înapoi sumele cu care au cotizat, pentru că nu mai pot participa la sistem din motive obiective. „Ce se plăteşte acum din Pilonull II – şi se plăteşte de câtva timp – sunt sume care se dau fie când titularii de cont au decedat, şi atunci banii adunaţi în cont trebuie să ajungă la moştenitori, fie sunt oameni aflaţi în situaţia de a primi pensie de invaliditate din sistemul public şi care au contribuit, un timp, şi la sistemul privat de pensii. Aceştia din urmă, pentru că nu mai pot contribui la sistemul privat, primesc înapoi banii care sunt ai lor. Dar asta nu este pensie. Aceasta este o plată pentru beneficiarii sistemului de pensii private, în condiţiile în care ei nu mai pot avansa pentru a putea obţine pensia dorită din sistemul privat. Aceşti bani fie se pot da înapoi toţi odată, fie eşalonat pe cinci ani, de comun acord cu persoana respectivă”, explică fostul ministru al Muncii. 

Această nouă reglementare care se lasă aşteptată trebuia elaborată şi adoptată la trei ani de la Legea pensiilor private prin care se stabilea Pilonul II. „Acest sistem al Pilonului II a intrat în funcţiune 2008, deci, de vreo zece ani, şi nu avem încă legea. Este foarte întârziată. Şi nu a apărut nicio prorogare, s-a tot discutat în Parlament şi în guvernele care s-au succedat. Dar, degeaba”, atrage atenţia Şeitan. 

Pe de altă parte, acele cohorte de oameni care au făcut opţiune pentru Pilonul II nu au ieşit încă la pensie, repectiv cei care aveau între 35 şi 45 de ani, în 2008. Aceste persoane ar urma să iasă din activitate cam prin 2030. Deci, ceva timp ar mai fi pentru apariţia noii reglementări legale, dar nu prea mult. „La un moment dat, Pilonul II o să înceapă să producă pensionari, într-o formă sau alta. Cel mai rapid vor ajunge pensionari cei care în 2008 aveau 45 de ani. Dar, atenţie, sunt situaţii în care oamenii nu ies la pensie la vârsta de 65 de ani. Unii s-ar putea să iasă anticipat, cu cinci ani mai devreme. Şi dacă ies anticipat, ei au dreptul la pensia din Pilonul II, în acel moment. Deci, tu trebuie să fii pregătit cu această lege – aceasta voiam să spun. Pentru ca acelor oameni care încep să iasă la pensie cu drept legal – fie anticipat, fie la vârstă ş.a.m.d. – să li se plătească pensia conform unei legi”, punctează Şeitan.

Oamenii ar trebui să ştie de pe acum ce urmează să se întâmple, ca să-şi poată face nişte calcule, mai spune fostul ministru. „De exemplu: legea o să spună că sunt mai multe tipuri de pensii pe care le poţi alege. Poţi să ai o pensie pe 10 ani, pe viaţă sau pe viaţa ta şi pentru urmaşul tău. Şi atunci, poţi să-ţi faci calculele în funcţie de ce vrei să alegi, ce situaţie familială ai şi aşa mai departe. Ori, acest lucru nu există acum şi nu ai ce să le oferi oamenilor. Poţi doar să le spui: uite câţi bani se adună la tine în cont. Dar, când ieşi la pensie, nu ştii ce-ţi aduc aceşti bani”, explică Mihai Şeitan. 

Există şi riscul, mai spune fostul ministru al Muncii, să vină cineva şi să spună: „Am vrea să vă dăm pensii, dar nu avem lege, aşa că vă restituim banii”. „În acest fel, nu se mai respectă ideea de pensie. Pentru că, totuşi, pensia înseamnă să obţii o sumă lunară, într-o formă stabilită prin lege, la ieşirea din activitate. Nu-ţi dă nimeni banii înapoi ca la bancă. Ori, acest lucru nu s-a stabilit încă, din păcate”, insistă specialistul.

„Am propus iniţial 8% contribuţie, dar nu s-a acceptat”

Este greu de spus cât ar trebui să adauge pensia din Pilonul II la pensia primită de la stat, mai spune fostul ministru. „Pensia din Pilonul II va fi rezultatul unei sume care se adună în contul unei persoane care a contribuit. Şi dacă acel cineva a avut salariu mare şi i s-a luat o contribuţie mare pentru Pilonul II, pe durată lungă, poate să ajună la o pensie suficient de bună. Eu, iniţial, când am făcut legea, am propus ca proporţia virată către Pilonull II să fie 8%, dar nu s-a acceptat. Prin urmare, a fost modificată, urmând să crească progresiv de la 2% până la 6%. Dar, nici acum ea n-a ajuns la 6% pentru că s-a tot modificat, a ajuns abia la 3,75%”, subliniază Mihai Şeitan. 

Această proporţie ar trebui crescută neapărat pentru că menţinerea ei la acest nivel scăzut este în dezavantajul contribuabilului, adaugă specialistul. „Dacă oamenii contribuie mai puţin, şi pensia lor va fi mai mică. Aşa, aveau şansa să iasă cu o pensie decentă şi suficient de bună din Pilonul II, care, lângă Pilonul I – care nu are şanse să crească din cauza acestui sistem ce ia de la cei care cotizează la sistem, şi care sunt din ce în ce mai puţini pentru că lumea îmbătrâneşte, pentru a da celor ieşiţi din activitate –, să nu-şi atingă total scopul. După socotelile pe care le-am făcut iniţial, eu cred că proporţia care va reprezenta pensia din Pilonul II va fi cam 20-25% din venit, în medie. Care, pe lângă 40% care vine din sistemul public, ar fi cam 60%. Ceea ce ar fi un lucru bun. Gândiţi-vă că acum omul pleacă acasă doar cu 40%”, mai spune fostul ministru. 

Cât priveşte riscul ca fondul de pensii să dea faliment, acesta nu prea există, adaugă Mihai Şeitan. „Conform legii, fondul de pensii este declarat o entitate care nu poate intra în faliment. Poate intra în faliment firma care-l administrează. Dar aceasta nu are nicio legătură financiară cu fondul, ci doar cu banii pe care-i obţine ea. Dacă firma intră în faliment, contul contribuabilului se transferă fie la un administrator special, fie la un administrator reales. Cel mult, firma poate face investiţii cu profituri mai mici decât alte firme de acelaşi fel. Şi de aceea ar trebui ca fiecare contributor să se intereseze de randamentele la Pilonul II, pentru că aceste cifre sunt publice. Şi dacă văd că firma la care sunt are profituri mici, mă pot muta la o alta, pentru că acest lucru este posibil”, conchide fostul ministru. 

Ce primim în cutia poştală

Informările pe care le primim de la fondurile de pensii administrate privat cuprind sumele care s-au adunat în urma cotizaţiilor, plus profitul rezultat în urma investiţilor acestor bani, din care s-au scăzut comisioanele prevăzute de lege. Persoanele care nu optează pentru un fond de pensii administrate privat la angajare sunt distribuite aleatoriu la unul dintre fondurile acreditate.