Recensământ 2011. Orăşenii se mută la sate, iar bucureştenii în Ilfov

Din 2002, bucureştenii au migrat către suburbii, părăsind apartamentele de bloc în favoarea caselor construite la marginea Capitale.

Situaţia economică îi împinge pe mulţi dintre orăşenii ieşiţi la pensie să se retragă la ţară, unde costurile vieţii sunt mai scăzute. Aşa se explică, spun specialiştii, scăderea populaţiei de la oraşe. Ultimul recensământ reflectă de asemenea fascinaţia bucureştenilor pentru periferie, fascinaţie care i-a făcut pe mulţi dintre ei să părăsească blocurile din oraş în favoarea complexurilor rezidenţiale din apropierea Capitalei, crescând astfel de peste cinci ori numărul locuitorilor din judeţul Ilfov.

S-AU INVERSAT TENDINŢELE

Dacă până în anul 2000 cercetările sociologice arătau că românii din mediul rural îşi doreau să se mute la oraş, ultimul recensământ a scos la iveală tendinţa inversă. Motivul pentru care mulţi dintre orăşeni înlocuiesc blocurile din oraşe cu casele de la ţară, spun specialiştii, este costul vieţii mult mai scăzut în mediul rural.

„Tendinţa de a migra de la oraşe la sate se menţine de vreo 10 ani. E vorba de oamenii care au moştenit case bătrâneşti şi preferă să se mute acolo după ce ies la pensie. Costul vieţii este mult mai mic într-o astfel de zonă. Cu o pensie care valorează puţin peste 1.000 de lei nu poţi face mare lucru în oraş. Pe când într-o comună, într-o casă bătrânească, dacă mai ai şi o curte şi, deci, un petic de grădină unde poţi creşte câteva legume, te poţi descurca fără niciun fel de problemă”, explică sociologul Mircea Kivu.

JUDEŢUL ILFOV, TRENDUL IMOBILIAR CARE A DURAT 10 ANI

Ultimul recensământ a mai scos la iveală şi dezvoltarea surprinzătoare a câtorva regiuni din ţară. Cel mai elocvent exemplu este judeţul Ilfov, a cărui populaţie urbană este de cinci ori mai numeroasă decât era în 2002. Astfel, dacă în 2002 populaţia totală a judeţului Ilfov era de 300.123, în 2011 aici erau 388.738 de locuitori. Cifrele sunt şi mai elocvente când vine vorba de populaţia urbană care a crescut din 2002 până în anul 2011 de la 30.565 la 167.028 de locuitori. Motivul: complexurile rezidenţiale construite în zonă.

„A fost o modă. Primul complex a fost dezvoltat chiar înainte de 2000 şi, de atunci, românii s-au entuziasmat la gândul suburbiei, aşa cum o înţelegeau ei din fimele americane. Era cumva extraordinar să mergi la serviciu în oraş şi să te poţi întoarce acasă, unde ai şi  un petec de grădină şi o piscină şi alte lucruri de care beneficiezi mai greu în oraş”, explică analistul economic Aurelian Dochia, care susţine însă că moda a cam trecut şi că românii încep să-şi dea seama că este din ce în ce mai greu să facă naveta – chiar şi pe distanţe scurte.

TINERII FAC NAVETA CĂTRE ORAŞELE MARI

Totodată, spun specialiştii, există şi o tendinţă a tinerilor care locuiesc în comune sau în oraşe mici să meargă la serviciu în oraşele mai mari din zonă şi să se întoarcă seara acasă. În felul acesta economisesc o parte din banii pe care ar fi fost nevoiţi să îi cheltuie pe chirie.

De exemplu, oraşul Videle este situat la doar patruzeci de minute de mers cu trenul faţă de Bucureşti, astfel că mulţi dintre tinerii care locuiesc acolo preferă să facă naveta spre serviciu sau la facultate, pentru că, spun ei, în acest fel economisesc timp şi bani. Este şi cazul lui Daniel Enache, un tânăr de 24 de ani, care face naveta din Videle către Pipera în fiecare zi.

„E mult mai ieftin şi sincer mai comod. Ajung în Gara de Nord în mai puţin timp decât ajunge acolo cineva care stă în Militari sau în Berceni. Lucrez la o companie cu sediul în Pipera şi, deci, drumul cu metroul este foarte scurt. Cu banii pe care i-am economisit neplătind chiria mi-am cumpărat o maşină. Sincer, puţini colegi de-ai mei care locuiesc în Bucureşti reuşesc să pună bani deoparte chiar şi pentru o vacanţă, cu atât mai puţin pentru o maşină sau alte lucruri costisitoare. Eu mă consider norocos”, spune Daniel.