Nava "Rostock", scoasă la suprafaţă de Canalul Bîstroe

Fostul pilot-şef al României, Benone Barbu, susţine că ranfluarea urgentă a epavei "Rostock" s-a făcut numai fiindcă Ucraina începuse lucrările la Canalul Bîstroe . În 1961, Benone

Fostul pilot-şef al României, Benone Barbu, susţine că ranfluarea urgentă a epavei "Rostock" s-a făcut numai fiindcă Ucraina începuse lucrările la Canalul Bîstroe .

În 1961, Benone Barbu, fost şef al Corpului Piloţilor fluviali din România, i-a însoţit pe ofiţerii KGB Diaconu, Dumitrescu şi Ogărae pe nava "Regele Ferdinand", rebotezată ulterior "30 Decembrie", într-o călătorie în URSS, despre care a avut ştiinţă inclusiv faimosul I.M. Pacepa, fost şef în serviciile secrete comuniste.

Într-o noapte stropită cu multă vodcă şi pigmentată cu indiscreţii, Barbu a aflat şi scopul deplasării celor trei: ofiţerii "ingineri" lucrau la documentaţia unei investiţii-mamut numită "Canalul Bîstroe", care urmărea punerea în valoare a porturilor sovietice Reni şi Ismail.

Mult timp după aceea, pe 11 mai 2004, Ucraina a început lucrările de construcţie a canalului Dunăre - Marea Neagră (pe braţele Chilia şi Bîstroe din Delta Dunării), iar la 26 august 2004 a inaugurat oficial prima etapă.

În miezul problemelor

Surprinzător, în vara aceluiaşi an, autorităţile române au organizat în grabă o licitaţie pentru ranfluarea navei "Rostock", care eşuase pe canalul Sulina pe data de… 2 septembrie 1991, reuşindu-se în timp record (ultima bucată din navă a fost scoasă la suprafaţă în 2006) ranfluarea cargoului.

Nici la vremea aceea, nici după aceea, nimeni nu a făcut vreo conexiune între deschiderea lucrărilor la Bîstroe de către Ucraina şi graba cu care România a ranfluat ulterior "Rostock". Cu excepţia unui singur om, Benone Barbu, care le-a şi rezumat - laconic şi incredibil: "Bîstroe a ranfluat Rostockul!".

Cu alte cuvinte, dezinteresul şi grupurile de interese ţinuseră 15 ani scufundat "Rostock", pentru că astfel, Constanţa câştiga bătălia sa seculară pentru trafic cu Galaţi. Apariţia canalului Bîstroe, care avantajează porturile Reni şi Ismail, a forţat Ministerul român al Transporturilor să precipite ranfluarea navei, în lupta cu noul adversar ucrainean.

Ce nu ştiau nici Traian Băsescu şi nici responsabilii din Transporturi este faptul că planul Canalului Bâstroe datează din anii '60. "Cu Canalul Bîstroe, Ucraina câştigă bătălia cu porturile româneşti, indiferent că este vorba de Constanţa sau Galaţi", spune Benone Barbu.

Schiţele "Strict secret" ale KGB

"În 1961, i-am dus cu nava pe ofiţerii KGB Diaconu, Dumitrescu şi Ogărae, ăştia erau de la Consiliul de Stat al Apelor, la o conferinţă în Ucraina. La Tulcea au venit nişte securişti care ne-au verificat documentele. Am aflat ulterior că printre ei era şi fostul om de încredere al lui Ceauşescu, Ion Pacepa. Într-o noapte, când ăştia se îmbătaseră zdravăn cu vodkă, mi-a şoptit un profesor, îl chema Constantin Bondar, care era cu ei, că schiţele <> pe care le aveau cei trei erau planurile unui canal la sovietici, în Ucraina, Bîstroe.

Canalul acesta şi un sistem cu taxe mai mici ar fi atras către URSS traficul de nave, ar fi făcut din Ismail şi Reni porturi puternice la capetele Dunării, ignorând inclusiv canalul Oceacov, făcându-se, de asemenea, referire la un plan mult mai ambiţios: tăierea unui canal Trabzun-Marea Caspică. Apoi, au discutat de digul de la Midia, care trebuia mutat cu 150 de grade, pe 12 km. De altfel, de Diaconu am aflat că a fost coleg cu Ion Iliescu, la Ape."

Se ceartă două şi câştigă a treia: Ucraina

Barbu susţine că incapacitatea de ranfluare a navei "Rostock" are o legătură cu seculara ceartă între Galaţi şi Constanţa. "Construcţia platformelor maritime este un exemplu. Erau două tabere, pentru că Dăscălescu Constantin, fost prim-ministru, susţinea Galaţiul (să vină acolo, adică, nave mari cât mai multe), iar Vasile Vâlcu susţinea Constanţa

Este dificil de cuantificat cu exactitate imensele pagube pe care le-a produs României eşuarea navei ucrainene "Rostock" pe canalul Sulina. Sumele cheltuite de guvern în cei aproape 15 ani de "eforturi de ranfluare" au fost colosale, iar gestionarea crizei "Rostock" a fost doar un exemplu de haos organizat. Pentru o ţară aşa-zis pregătită permanent să îşi rezolve crizele din Transporturi, episodul "Rostock" nu a făcut decât să ridiculizeze muşchii subţiri ai guvernanţilor români şi ai unui întreg sistem parazitar, priceput doar la tocat bani publici.

La 2 septembrie 1991, nava ucraineană tip cargo "Rostock" a plecat spre Tunisia din Portul Reni (Ucraina) cu o încărcătură de 5.000 tone produse siderurgice. La Mila 31, în dreptul comunei Partizani, pe canalul Sulina, nava a eşuat blocând canalul Sulina. "Nava a izolat Sulina şi Crişan de Tulcea, oamenii de acolo puteau să piară de foame", zice Barbu.

Când s-a răsturnat Rostock, pe 2 septembrie, eu am fost acolo în patru ore. Am văzut ce era de văzut şi în noiembrie 1992 am prezentat, deja, un plan de ranfluare urgentă, alături de câţiva ingineri navalişti. Voiam să scot <> cu poliester băgat în cala navei - un metru cub putea să scoată două tone de metal." Culmea este că, iniţial, ministrul de atunci, Traian Băsescu, a acceptat planul. "După trei zile m-am pomenit dat afară, iar pe 6 noiembrie am primit decizia de pensionare. Planul <> a căzut, dar asta nu a rezolvat <> ", oftează Benone Barbu din Galaţi.

"M-au debarcat de la o carie dentară"

Benone Barbu (foto) s-a născut în 1930 în judeţul Bacău, într-o familie cu şapte copii. Şi-a început activitatea ca marinar pentru flotila de trei submarine a României - "Rechinul", "Marsuinul" şi "Delfinul", care fusese confiscată de ruşi. "<> a sărit în aer în 1947, în port la Sevastopol, iar în 1951, ruşii ne-au înapoiat cele două submarine rămase. M-am îmbarcat şi am stat patru ani pe submarine. În 1956, mi-au găsit o carie dentară şi m-au debarcat de pe <> ", spune el. Ulterior, în 1964 a terminat cursurile Şcolii de pilotaj AFDJ, iar în 1970 a devenit şeful Corpului de pilotaj fluvial.