Maratonul Vaccinării din Capitală şi-a dublat ţinta propusă iniţial. Ce variante de vaccinare există acum
0
Peste 20.000 de persoane s-au vaccinat la maratonul organizat, în weekend, în Bucureşti. Medici şi autorităţi consideră evenimentul un succes care, alături de celelalte posibilităţi de imunizare, ne-a adus mai aproape de ceea ce ne dorim cu toţii: o viaţă normală, aşa cum aveam înainte de pandemie.
Alături de alte mari oraşe din ţară, Bucureştiul pare să fi dat un semnal clar în acest weekend că doreşte din răsputeri să revină la normalitate. Peste 20.000 de persoane s-au imunizat anti-COVID în cadrul maratonului organizat la Sala Palatului şi la Biblioteca Naţională, cu implicarea puternică a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”.
„Este vorba de mesaj”
Nu cifra de 20.000 de oameni imunizaţi e importantă, subliniază dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecţioase, la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof.dr. Matei Balş” din Bucureşti. „Este vorba despre mesajul pe care autorităţile îl transmit. Şi pe care personalul medical implicat îl transmite. Nu e vorba neapărat de numărul celor care s-au vaccinat. Este vorba despre ceea ce se va întâmpla după acest maraton. Şi, atenţie! Maratonul nu este doar în Bucureşti, ci cam peste tot în ţară şi urmează ca fiecare regiune să aibă un maraton similar”, punctează dr. Marinescu.
Mesajul transmis de autorităţi în acest caz s-a pliat perfect pe publicul căruia i s-a adresat. „Mesajul a fost aşa: mă vaccinez fără programare, pot s-o fac într-un ambient plăcut, pot s-o fac repede, nu am nevoie de programare şi o facem toţi pentru a ieşi din pandemie”, subliniază dr. Marinescu.
Targetul a fost cel al oamenilor tineri, care poate nu sunt vulnerabili, dar care ar trebui, de asemenea, să se vaccineze pentru că ei pot transmite virusul către cei care sunt vulnerabili. „De ce vine maratonul acum, în etapa a treia de vaccinare? E foarte simplu! Pentru că acum mesajul este că toată lumea trebuie să se vaccineze şi că doar în acest fel se iese din pandemie. Trebuie să fim majoritatea cei care se vaccinează la nivelul populaţiei”, mai spune medicul infecţionist.
„Arată dorinţa românilor de a reveni la normalitate”
Premierul Florin Cîţu a calificat drept foarte bun rezultatul maratonului de la Bucureşti. „Venim după un weekend foarte bun privind campania de vaccinare. Maratonul vaccinării de la Bucureşti, cu rezultate fantastice. Avem peste 20.000 de persoane vaccinate la maraton, ceea ce arată dorinţa românilor de a reveni cât mai curând la normalitate”, a declarat, luni, Florin Cîţu.
Prim-ministrul a mai spus că nu este o coincidenţă că, în România, rata infectărilor este acum în scădere semnificativă, în paralel cu creşterea ratei de vaccinare. „Ele merg mână în mână. Este nu doar o corelaţie, este şi o relaţie de cauzalitate de la vaccinare către rata de infectare în scădere. Continuăm în acelaşi ritm şi cu mai multe campanii de vaccinare pentru a atinge ţinta până la 1 iunie de 5 milioane de persoane vaccinate. Se poate, putem atinge această cifră”, a susţinut premierul. Cîţu afirmă că dacă va fi nevoie de administrarea unei a treia doze de vaccin, acest lucru va fi făcut.
Premierul a mai spus luni că va prelungi starea de alertă, dar că se va renunţa la unele restricţii. „Sunt unele măsuri care nu îşi mai au sensul. De exemplu, în ceea ce priveşte staţiunile montane cu schiul, vom scoate acele restricţii pentru schi”, a exemplificat Cîţu.
Acces lejer la vaccin
Autorităţile au anunţat că îşi menţin obiectivul de a vaccina până în toamnă 10,4 milioane de persoane, în condiţiile în care, până acum, au fost imunizate doar 3,6 milioane. Spre desosebire de primele luni de campanie însă, acum, accesul la vaccin este mult mai lejer pentru populaţie.
În acest moment, dincolo de evenimentele dedicate - de tipul maratoanelor sau centrelor drive-trhru -, orice persoană care doreşte să se vaccineze o poate face prin programarea pe platforma informatică, unde poate fi vizualizată şi o hartă a centrelor de imunizare din întreaga ţară. Totodată, există posibilitatea alegerii serului dorit, dar şi cea a schimbării centrului unde s-a realizat prima imunizare cu unul mai apropiat.
De asemenea, există posibilitatea ca orice persoană să se prezinte la un centru de vaccinare şi, în limita locurilor disponibile, să se poată imuniza doar pe baza buletinului dee identitate. În cazul în care nu prinde loc, se poate înscrie pe o listă de aşteptare pentru a doua zi. Persoanele peste 60 de ani se vor putea imuniza pe parcursul întregii zile, dacă există slot neocupat, în timp ce acelea sub 60 de ani se pot imuniza începând cu ora 14.00.
O altă variantă este cea prin call-center, fie sunând la numărul unic naţional – 021.414.44.25 – fie la numere special alocate la nivel judeţean, pentru a beneficia de asistenţă la programare.
Cum pot fi convinşi românii de la sat să se vaccineze. Sugestiile unui expert
Campania dusă de autorităţi până acum pentru a-i convinge pe români să se imunizeze a vizat persoanele educate, din mediul urban, cărora le-au fost date argumente logice, ştiinţifice, apelându-se şi la spiritul lor civic. Devine însă evident că de acum principala provocare pentru autorităţi ar trebui să fie găsirea unei modalităţi de a transmite acest mesaj şi către alte categorii sociale. Este vorba despre persoanele cu educaţie medie sau scăzută, cu venituri mici, care locuiesc în oraşele mici din provincie sau la sate.
Expert în comunicare, Alina Bota consideră că autorităţile vor trebui să dea dovadă de empatie pentru a ajunge la acest public-ţintă. „Publicul căruia ar trebui să se adreseze acum are cu totul alte valori. Pentru a ne da seama care sunt acestea, ar trebui să ne punem în papucii lor, să înţelegem ce cred ei şi ce anume îi motivează. În cazul nostru, valorile sunt credinţa, familia, tradiţia românească, banii. Nu neapărat în această ordine. Pe unii dintre ei îi motivează doar banii, de exemplu, şi reacţionează doar dacă li se oferă ceva în schimb. Aceasta e realitatea în multe zone şi trebuie să ţinem cont de ea. Dacă trăim în bula noastră şi ignorăm realitatea, efectele se văd”, susţine expertul.
De unde se pot inspira autorităţile
Următorul pas ar fi, spune ea, ca autorităţile să se inspire din campaniile de comunicare în masă de succes pentru acest public-ţintă. Iar cel mai bun exemplu ar fi campaniile electorale. „Cine a avut impactul cel mai mare la această categorie de public? PSD şi, mai nou, AUR. Ce au făcut ei? Au ţinut cont de valorile publicului-ţintă şi le-au oferit mesaje cu puternic impact emoţional. Aici este cheia comunicării cu această categorie: cu ei comunici emoţional. Suntem popor latin, emoţia bate logica întotdeauna în comunicarea cu noi”, adaugă Alina Bota.
„Un alt lucru de care trebuie ţinut cont este folosirea în comunicare a limbajului publicului-ţintă şi a modului lor de comunicare. Ne place sau nu, «M...E PSD» a funcţionat mai bine decât «JOS CORUPŢIA», aşa că mesajul trebuie să fie simplu”, punctează ea.
În opinia Alinei Bota, printre cei mai indicaţi să transmită mesajul sunt artiştii cunoscuţi şi apreciaţi inclusiv în mediul rural. „Câteva exemple ar fi: Tatae de la B.U.G. Mafia, Andra, Smiley, Loredana, Angela Similea, Corina Chiriac, Nico, cântăreţii de muzică populară, actorii noştri - vezi reclamele la CATENA şi teleshopping -, actorii din Las Fierbinţi, juriul de la «Vocea României», Teo şi prezentatorii de la emisiunile cu cea mai mare audienţă în acest moment. Ciobanul care vinde telefonie mobilă la Telekom e un bun exemplu de comunicare eficientă în masă”, arată Alina Bota.
În plus, mai spune ea, pentru a avea succes va trebui ca autorităţile să ţină cont şi de problemele acestor oameni. „Pentru ei şi pentru alte categorii defavorizate poate ar trebui gândit un mod de a-i recompensa, pe modelul de la donaţiile se sânge. De multe ori, transportul gratuit, un sandvici şi o sticlă cu apă pot avea mult mai mare efect decât orice alt mesaj”, punctează expertul.
Se încarcă comentariile...
