Numărul total de români cu drept de vot înscrişi la alegerile locale din 2016 este de 18.264.835 de cetăţeni. Să luăm această cifră ca reper şi pentru alte tururi de scrutin, precedente, având în vedere că numărul de votanţi nu se schimbă dramatic pe perioade scurte de timp.

# Circa 2.900.000 de voturi a adunat PSD la alegerile locale din 2016, reprezentând 15,8% dintre românii cu drept de vot. În realitate, ca urmare a absenteismului, cele 2,9 milioane de voturi le-au dat psd-iştilor o victorie cu 34,83% dintre sufragii. Mai mult de dublu decât ar fi luat dacă toţi cetăţenii cu drept de vot s-ar fi prezentat la urne.

# La alegerile generale din 2008, PSD a câştigat aproximativ 2.350.000 de sufragii, reprezentând cam 12,8% dintre românii cu drept de vot. În realitate, ca urmare a absenteismului (prezenţa la vot a fost de 39%), cele 2.350.000 de voturi le-au adus social-democraţilor 33,1% din voturile exprimate. Ca pondere în Parlament, chiar mai mult, în urma redistribuirii.

# La localele din 2008, PSD a luat 2.300.000 de voturi, care reprezintă doar 12,5% din populaţia cu drept de vot. Prezenţa la vot (de 50,5%) a făcut ca cele 2.300.000 de voturi să aducă PSD o cotă de 30% dintre funcţiile puse la bătaie.

# 3.800.000 de voturi a adunat PSD+PUR la alegerile generale din 2004, însemnând 20,5% din totalul cetăţenilor cu drept de vot. Pe fondul unei prezenţe efective la vot de 58,5%, PSD a obţinut un procent de 38% din locurile din Parlament.

# La locale, în 2004, PSD a adunat aproximativ 2.950.000 de voturi, adică circa 16,5% din totalul celor cu drept de vot. Prezenţa la vot de 50,5% a făcut ca PSD să ia, efectiv, 38% din funcţiile puse la bătaie.

# În sfârşit, ultima statistică pe care am luat-o în calcul datează din 2000, când defunctul PDSR, împreună cu PUR, a obţinut circa 3.950.000 de voturi, respectiv 22% din totalul românilor cu drept de vot. Însă, efectiv, au luat 37% din locurile din Parlament, în condiţiile unei prezenţe la vot de 65%.

În concluzie, PSD (exemplul folosit pentru că a şi dominat politica românească după decembrie 89) se bazează pe un bazin electoral care variază între 2 şi 3 milioane de alegători, în cifre absolute. Pe fondul absenteismului, aceşti 12-15% se transformă în 35-45%. Iar cei care le dau puterea fără să realizeze, conform sistemului democratic, sunt tocmai cei care spun: „Nu votez pentru că n-am cu cine”! „Nu mă interesează şi oricum jocurile le fac Ei”! “Mă duc să-mi anulez votul”!

P.S. Nu am prezentat cifrele din 2012 pentru că am avut o situaţie atipică, în care PSD se afla în alianţă cu PNL (USL), şi este imposibil de aproximat cu cât au contribuit efectiv cele două formaţiuni. Am folosit ca exemplu PSD, pentru că a fost forţa politică cel mai constant prezentă în structura de putere a României, însă în sintagma clasa politică instalată după ’90 includ, fără doar şi poate, şi actualul PNL.