Efectele pandemiei de COVID-19 sunt comparabile cu cele ale unui război mondial

Efectele pandemiei de COVID-19 sunt comparabile cu cele ale unui război mondial

FOTO Mediafax

Cercetătorii din întreaga lume au descoperit că efectele pandemiei la nivel global se aseamănă în plan psihologic cu efectele unui război de mondial.

Omenirea se confruntă cu un „război” în care lipseşte elementul militar, dar sunt prezente toate celelalte aspecte ale unui război global, în care este angrenată întreaga lume, susţine Emilian Popovici, preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie. „Avem componenta socială, componenta economică, avem componenta de sănătate publică şi toate celelalte componente. Lipseşte glonţul, lipseşte bomba, dar sunt prezente stresul, preocuparea, îngrijorarea, frica”, atrage atenţia dr. Emilian Popovici. 
 

Motivul pentru care restricţiile sunt alternate cu relaxări

Preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie a arătat care sunt categoriile de vârstă şi cum sunt ele afectate de pandemie. 
 
„Sigur că aceste consecinţe marchează oamenii şi, din păcate, toate categoriile de vârstă s-a văzut că sunt marcate într-o măsură mai mare sau mai mică. Am să vă dau exemple de cauze. La adolescenţi şi la vârstnici s-a observat că influenţa este dată de distanţarea socială şi de izolare. La populaţia activă, semnele de depresie apar din cauza preocupărilor de ordin economic, din cauza insecurităţii economice: oamenii au rate, au probleme, îşi pierd slujbele, de ei sunt dependenţi alţi oameni, copiii, familia, bătrânii. Problemele sunt complexe, şi cei mai marcaţi sunt cei lipsiţi de mijloace materiale. Or, populaţia lipsită de mijloce este, la nivel global, cea majoritară. Practic, poate să apară o influenţă, şi de aceea cuantificarea acestor măsuri, felul în care se iau (alternanţa cu perioade de relaxare). Toţi avem de învăţat din asta: si Israelul, şi America… Şi totuşi se face aşa, o pendulare cu relaxări, pentru ca oamenii să poată să suporte cât mai bine”, a spus preşedintele SRE.
 

Bilanţul GCS: 1.470 de noi îmbolnăviri în 24 de ore

De altfel, ieri, autorităţile au anunţat că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.470 de noi cazuri şi 44 de decese (30 bărbaţi şi 14 femei), numărul total al pacienţilor care au murit după infectarea cu noul coronavirus ajungând la 4.792.
 
„Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 de ani, 2 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 3 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 14 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 15 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 9 decese la categoria de peste 80 de ani. Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi”, arată autorităţile.
Ieri, la Terapie Intensivă COVID-19 erau internaţi 551 de pacienţi. Datele raportate ieri de GCS au rezultat în urma procesării a unui număr de 21.330 de teste în 24 de ore, totalul testelor efectuate de la începutul pandemiei până în prezent ajungând la 2.393.670.
 

Topul zonelor cu o rată ridicată de răspândire a SARS-CoV-2 

Bucureştiul rămâne în topul zonelor în care noul coronavirus are cea mai mare rată de răspândire, în ultimele 24 de ore 291 de locuitori ai Capitalei fiind infectaţi cu noul coronavirus. Totalul cazurilor de COVID-19 a ajuns în Bucureşti, astfel, la 17.062.
 
Pe locul 2 se află judeţul Ilfov, cu 66 de noi cazuri identificate în ultima zi şi un total de 3.265 de cazuri. Pe locul 3 se află judeţul Bacău, cu 60 de noi cazuri şi un total de 4.380 de cazuri.
 
Judeţul Braşov se află pe locul 4, cu 58 de cazuri noi şi 6.030 de îmbolnăviri în total, urmat de judeţul Neamţ, cu 55 de cazuri noi şi un total de 3.165 de îmbolnăviri.
 

Ieşenii ar putea avea noi restricţii de pe 5 octombrie

Deşi judeţul Iaşi a avut 24 de noi cazuri de infectare în ultimele 24 de ore şi un total de 4.935 de cazuri COVID-19 în total, intrarea în restaurante, cafenele şi sălile cu jocuri de noroc ar putea fi interzisă în municipiul Iaşi începând cu 5 octombrie, dacă rata infecţiilor cu noul coronavirus nu scade sub 1,5 la mia de locuitori.
 
„Atragem atenţia că dacă va fi depăşit acest prag, începând cu data de 5 octombrie, conform prevederilor legale, va fi necesară dispunerea unor măsuri şi în ceea ce priveşte această localitate, respectiv: suspendarea activităţii cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor; suspendarea activităţii operatorilor licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc; interzicerea desfăşurării spectacolelor, concertelor şi evenimentelor culturale”, se precizează într-un comunicat de presă al Consiliului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Iaşi.
 

Studiu: Pierderea mirosului indică o formă uşoară de COVID-19

Pierderea mirosului (anosmie) care se întâlneşte adesea în COVID-19 ar fi, de fapt, o veste bună pentru persoanele care se îmbolnăvesc, sugerează rezultatele unui amplu studiu realizat de cercetătorii europeni. Disfuncţia olfactivă este un simptom mai frecvent în formele uşoare de COVID-19 decât în cele moderate şi critice, este concluzia la care au ajuns cercetătorii de la Spitalul Foch din Suresnes (Franţa) şi de Universitatea Mons din Belgia. Aşadar, anosmia ar indica o infecţie mai uşoară cu coronavirus.
 
Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au examinat evoluţia stării de sănătate în cazul a 1.300 de pacienţi confirmaţi cu infecţii COVID-19. Acest larg eşantion a fost împărţit în patru grupe, în funcţie de nivelul de gravitate a bolii: cei cu forme uşoare (tratament la domiciliu), medii (febră, tuse, dispnee, respiraţie rapidă), severe (pacienţii au necesitat mască de oxigen) şi grave (pacienţii de la terapie intensivă).
 
Rezultatul a fost fără echivoc: 70% până la 85% dintre pacienţii cu o formă uşoară sau moderată de COVID-19 sufereau de anosmie, în timp ce dintre cei spitalizaţi, numai 10% până la 15% au semnalat că au acest simptom.
 
Cu ajutorul scanării RMN, cercetătorii au constatat o inflamaţie în căile superioare nazale şi la nivelul bulbului olfactiv de la baza creierului la pacienţii care sufereau de o formă uşoară de COVID-19. În loc să facă ravagii în plămâni, coronavirusul ar provoca astfel mai degrabă o reacţie inflamatorie în fosele nazale.
 
„Există o reacţie foarte promptă a sistemului imunitar al pacientului, care va bloca infecţia cu coronavirus în acel loc şi va împiedica să intre în sânge o cantitate mare de virus, generalizându-se astfel infecţia în tot corpul”, a explicat la dr. Jérôme Lechien, şeful secţiei ORL de la Spitalul Foch, cel care a condus acest studiu împreună cu profesorul Sven Saussez de la Universitatea din Mons.
 
O altă veste bună menită să îi liniştească pe cei care suferă de anosmie ca urmare a unei infecţii cu coronavirus este că, potrivit studiului, 85% dintre pacienţii care şi-au pierdut mirosul şi l-au recăpătat în decurs de trei luni.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările