Diferenţa dintre vaccinurile cu adenovirusuri şi cele pe bază de ARN mesager. Cum funcţionează AstraZeneca vs. Pfizer/Moderna

Diferenţa dintre vaccinurile cu adenovirusuri şi cele pe bază de ARN mesager. Cum funcţionează AstraZeneca vs. Pfizer/Moderna

Eficacitatea vaccinurilor BioNTech Pfizer şi Moderna este aproximativ aceeaşi FOTO Shutterstock

La ora actuală, în România, sunt utilizate 3 vaccinuri autorizate si recomandate pentru a preveni infecţia COVID-19, două bazate pe ARN mesager- vaccinul produs de Pfizer-BioNTech (Comirnaty) si vaccinul Moderna, produs de compania americană cu acelasi nume, şi vaccinul dezvoltat de AstraZeneca/Oxford (ChAdOx1-S) care utilizează un adenovirus.

Ştiri pe aceeaşi temă

În ţara noastră se administrează vaccinul produs de compania Pfizer/Biontech din 27 decembrie 2020, vaccinul Moderna din data de 4 februarie 2021, iar vaccinul AstraZeneca din data de 15 februarie 2020.

Iar potrivit Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), până în prezent au fost vaccinate 2.421.982 de persoane, din care 1.794.515 au primit vaccinul Pfizer, 220.683 pe cel de la Moderna şi 406.784 pe cel de la AstraZeneca.

Virusul SARS-CoV-2 prezintă la suprafată proteine pe care le foloşeste pentru a intra în celulele umane. Aceste aşa-numite proteine spike sunt o ţintă tentantă pentru potenţialele vaccinuri şi tratamente, potrivit unui studiu publicat de Regina Maria.

Cum funcţionează vaccinurile cu ARN meseager

Este binecunoscut faptul că vaccinurile BioNTech Pfizer şi Moderna utilizează  ambele tehnologia ce se bazează pe ARN mesager. 

Vaccinurile bazate pe tehnica ARN mesager se folosesc de instrucţiunile genetice ale virusului pentru construirea proteinei spike. ARN mesager este un material genetic pe care celulele noastre îl citesc pentru a produce proteine. 

Acest tip de vaccin învaţă corpul să creeze anticorpii necesari în lupta cu virusul. Anticorpii sunt pregătiţi să lupte cu virusul real atunci când persoana vaccinată este expusă la infecţia cu SARS-CoV-2. ARN-ul mesager pătrunde în celulele umane, unde transmite informaţia necesară producerii proteinelor proprii virale, faţă de care, ulterior, se vor dezvolta anticorpii. Fragmentele de ARN mesager sunt deteriorate de enzimele proprii celulelor umane într-un interval de până la 5-7 zile şi nu influenţează în vreun fel ADN-ul celular, având în vedere că nu pătrund în nucleu.

Cum funcţionează vaccinul pe bază de adenovirus

Conform CNCAV, vaccinul dezvoltat de AstraZeneca/Oxford (numit ChAdOx1-S) este un vaccin cu vector viral nereplicativ. Vaccinul utilizează un adenovirus, pentru a transporta un fragment din informaţia genetică a virusului SARS-CoV-2 în celulele de la locul administrării, care ulterior sintetizează proteina Spike a SARS-CoV-2.

Această proteină va fi recunoscută de către sistemul imunitar ca fiind străină organismului şi vor fi produşi anticorpi şi celule care sa o atace. Dacă mai târziu persoanele vaccinate se întâlnesc cu virusul SARS-CoV-2 organismul lor îl va recunoaşte şi va fi pregătit să se apere. Adenovirusul utilizat pentru dezvoltarea vaccinului AstraZeneca nu infectează în mod normal oamenii, este izolat de la cimpanzei, şi este modificat astfel încât să îşi piardă capacitatea de a se multiplica.

La fel ca şi în cazul vaccinurilor pe bază de ARN mesager, unul dintre avantajele majore este timpul scurt necesar pentru dezvoltare şi producţie.

Cât de eficiente sunt împotriva COVID-19?

Eficacitatea vaccinurilor BioNTech Pfizer şi Moderna este aproximativ aceeaşi.

Vaccinul BioNTech Pfizer (Comirnaty) are o eficacitate de 95% în prevenirea bolii COVID-19, în timp ce vaccinul Moderna are eficacitate de 94.1%. Pentru niciunul dintre vaccinuri nu se poate spune încă măsura în care previn şi infecţia asimptomatică cu virusul SARS-CoV-2.

În timp ce vaccinul AstraZeneca are o eficacitate calculată la 59.5% la persoanele ce au primit ambele doze, începând cu 15 zile de la administrarea celei de-a doua doze. Protecţia începe după aproximativ 3 săptămâni de la administrarea primei doze de vaccin, dar este posibil ca protecţia optimă să nu fie atinsă până la 15 zile după cea de-a doua doză. 

Cum se administrează

Vaccinul Comirnaty este aprobat pentru utilizare începând cu vârsta de 16 ani, în timp ce vaccinul Moderna este aprobat de la vârsta de 18 ani.

Ambele vaccinuri necesită două administrări – pentru Comirnaty rapelul se administrează la 21 de zile, iar pentru vaccinul Moderna la 28 de zile. 

Vaccinul produs de AstraZeneca este aprobat de la vârsta de 18 ani. Acesta se administrează intramuscular şi la fel sunt necesare două doze pentru imunizare, intervalul recomandat dintre cele două doze fiind de 4-12 saptămâni.

Reacţiile adverse 

Reacţiile adverse sunt de regulă uşoare sau moderate Cele mai frecvente sunt: durere în braţ, la locul administrării, oboseală, dureri de cap, frisoane, dureri musculare şi articulare, febră, tumefierea ganglionilor limfatici. Aceste reacţii adverse apar ca urmare a stimulării sistemului imun, sunt tranzitorii, trec spontan şi apar mai frecvent la tineri şi după cea de-a doua doză.

Însă, pentru vaccinl produs de AstraZeneca, aflat în plin scandal mediatic, datorat cazurilor de tromboză, EMA a recunsocut miercuri că acestea trebuie înregistrate drept efecte secundare, "foarte rare" dar grave, ale vaccinului de la AstraZeneca, mai ales la persoanele tinere.

Între timp neîncrederea în vaccinul de la AstraZeneca a împins mai multe ţări să fixeze limite de vârstă pentru folosirea lui, dar şi suspendarea utilizării.

Un al patrulea tip de vaccin anti-COVID, Johnson&Johnson ar putea fi utilizat şi el în curând la noi în ţară. Miercuri au ajuns în România primele 60.000 de doze de vaccin. Compania anunţase însă ieri că îşi va limita distribuirea în Europa până la finalizarea anchetei în derulare în SUA, unde au fost înregistrate cazuri de tromboză şi un deces după administrarea vaccinului.

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiţă, a declarat că România aşteaptă precizări de la Agenţia Europeană a Medicamentului cu privite la acest ser şi la legătura dintre acesta şi evenimente trombotice post-imunizare.

„Dacă va fi nevoie să nu demarăm încă utilizarea acestui tip de vaccin, putem să facem acest lucru, avem capacitatea de stocare, nu ne forţează nimeni să începem atâta timp cât nu avem suficiente date de siguranţă”, a explicat Valeriu Gheorghiţă.

Tot Valeriu Gheorghiţă a anunţat că la nivelul penitenciarelor se va întocmi o listă cu doritorii pentru vaccinare, iar deţinuţii vor fi vaccinaţi cu Johnson & Johnson.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările