Cum poate fi ajutat un copil care suferă de autism să devină un adult integrat în societate

În fiecare an, pe 2 aprilie, este marcată Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului. Foto: Arhivă

În fiecare an, pe data de 2 aprilie este marcată Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului, din dorinţa de a informa opinia publică în ceea ce priveşte acest diagnostic care nu se adresează doar pacientului, ci întregi familii. Mulţi părinţi încearcă să-şi ajute copiii să devină independenţi pentru a se putea integra în societate.

Potrivit coordonatorului ABA, Florina Vîlcea, efortul trebuie susţinut de ambele părţi implicate în procesul terapeutic, dar şi de întreaga comunitate. 

Peste 30.000 de persoane cu autism locuiesc în România 

Organizaţiile non-guvernamentale din domeniu apreciază că peste 30.000 de persoane diagnosticate cu autism trăiesc în România. Numărul este raportat la pacienţii care au efectuat o evaluare psihologică, în urma căreia au primit diagnosticul de autism. 

Potrivit datelor Institutului Naţional de Sănătate Mintală, în statisticile statului sunt înregistrate 15.537 de persoane care au fost încadraţi în grad de handicap, în timp ce în continuare, în fiecare an, 1.000 de copii sunt diagnosticaţi cu autism, în România. 

Tulburarea din spectrul autist (TSA) este o tulburare de neurodezvoltare care poate determina provocări sociale, atât de comunicare, cât şi de comportament. În mod normal, nu există nicio diferenţă legată de înfăţişarea persoanelor cu TSA şi celelalte persoane, dar persoanele cu TSA pot comunica, interacţiona, se pot comporta şi învăţa în moduri diferite decât majoritatea oamenilor. 

Abilităţile de învăţare, de gândire şi de rezolvare a problemelor la persoanele cu TSA pot varia de la supradotaţi la cei cu probleme severe. Unele persoane diagnosticate cu TSA au nevoie de mai multă asistenţă în viaţa de zi cu zi, iar altele au nevoie de mai puţin ajutor. 

Din ce este alcătuită terapia ABA pentru un copil cu autism? 

Terapia confirmată ştiinţific şi care oferă cele mai bune rezultate în cazul TSA, dar şi în cazul altor tulburări de dezvoltare este analiza comportamentală aplicată cu terapia ABA, a explicat Florina Vîlcea, coordonator ABA, în cardul Bellanima şi Board Certified Behavior Analyst (BCBA), acreditată ca analist comportamental internaţional de către boardul BACB din SUA. 

ABA este o ramură ştiinţifică foarte bine dezvoltată care se focusează pe analiza, proiectarea, implementarea şi evaluarea modificărilor sociale şi de mediu pentru a dezvolta schimbări semnificative în comportamentul uman. 

Disciplina ştiinţifică include folosirea observaţiei directe, măsurarea şi analizarea funcţională a relaţiilor dintre mediu şi comportament.  

Manifestările autismului la adulţi

În funcţie de diagnostic şi de numărul de ore de terapie, unele persoane se pot recupera total şi pot duce o viaţă normală, iar altele au nevoie de terapie toată viaţa. 

Persoanele diagnosticate cu TSA pot manifesta schimbări în simptomele tulburării de neurodezvoltare. Schimbările le poate altera capacitatea de a funcţiona şi de a participa în comunitate. 

Simptome specifice adulţilor cu TSA pot fi: 

• urmarea unei rutine zilnice şi dificultatea de a face faţă schimbării; 
• comportamente repetitive, anxietate socială, interes limitat pentru doar câteva activităţi preferate sau pentru activităţi solitare; 
• dificultăţi de a stabili o conversaţie; 
• dificultăţi de a stabili sau de a menţine prietenii apropiate; 
• disconfort în timpul contactului vizual; 
• provocări în reglarea emoţiilor etc. 

”De altfel, potrivit unui studiu făcut de Center for Disease Control and Prevention (CDS) din SUA, mai puţini tineri cu TSA au aceleaşi oportunităţi ca persoanele de vârsta lor fără TSA. Astfel, s-au remarcat participare scăzută la educaţie dincolo de liceu şi o rată ridicată a şomajului sau dificultatea de a se integra în piaţa muncii. Totodată, statisticile arată că majoritatea continuă să locuiască cu membrii familiei sau rudele şi că există o oportunitate limitată pentru activităţi comunitare sau sociale — aproape 40% petrec puţin sau deloc timp cu prietenii”, a comunicat Florina Vîlcea, coordonator ABA în cadrul Bellanima.

Cum poate fi pregătit un copil diagnosticat cu autism pentru a putea funcţiona în independent la maturitate? 

„Persoanele cu autism pot avea dificultăţi de învăţare şi de dezvoltare a abilităţilor vitale necesare pentru a fi mai independenţi. Prin urmare, este important ca părinţii şi specialiştii să ofere o bază care să îi ajute să atingă cel mai înalt nivel de independenţă posibil”, explică Florina Vîlcea, coordonator ABA în cadrul Bellanima, care adaugă: ”Astfel, în funcţie de diagnostic şi de abilităţile sau pasiunile persoanei diagnosticate cu autism, există foarte multe profesii pe care le poate accesa: şofer de taxi sau de autobuz, lucrător comercial, operator call center, copy editor, bucătar, bancher, mecanic, inginer, contabil, analist economic, matematician, lucrător în fabrica (asamblare/dezasamblare), arhitect, tehnician auto, casier, programator, designer de video game”. 

Abilităţile importante care pot duce la independenţa persoanelor cu TSA pot fi: 

● abilităţi de autoîngrijire (îmbracat, toaletă, baie, rutina zilnică/de seara, etc); 

● abilităţi ce ţin de casă (curăţenie, gătit, spălatul vaselor sau a rufelor, activităţi de recreere, etc.); 

● abilităţi ce ţin de comunitate (mobilitate, cumpărături, bani, timp, constientizare socială, maniere, etc.); 

● abilităţi vocaţionale (căutarea de locuri de muncă, relaţiile cu colegii de muncă, siguranţa la locul de muncă, etc.); 

● multe alte abilităţi importante care ajută la independenţa personală.