Ce ştim şi ce nu ştim despre Omicron. Câte şi ce fel de vaccinuri trebuie să facem ca să ne simţim în siguranţă
0
Preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, medicul Marius Geantă, atrage atenţia că singura protecţie consistentă împotriva variantei Omicron este oferită de trecerea prin boală plus trei doze de vaccin ARNm sau de administrarea a trei doze de ARNm.
„Datele care provin din analiza realizată în Marea Britanie despre impactul variantei Omicron confirmă aproape în întregime analizele din Africa de Sud li scenariile de evoluţie a infectărilor cu varianta Omicron inclusiv în Europa”, notează specialistul. În comparaţie cu Delta, despre Omicron ştim în acest moment că singura protecţie consistentă împotriva tulpinii sud-africane este oferită de trecerea prin boală plus trei doze de vaccin ARNm sau de administrarea a trei doze de ARNm. Altă informaţie utilă este aceea că riscul de reinfectare cu varianta Omicron, la cei care au trecut prin boală deja, dar nu s-au şi vaccinat, este de cinci ori mai mare faţă de celelalte variante. „Transmiterea în spaţiile închise (acasă, la birou) se face de 2-3 ori mai repede pentru Omicron, iar testele antigen rapide (în special cele furnizate de marii producători mondiali) funcţionează şi pun în evidenţă Omicron. Din cauza faptului că Omicron se transmite foarte repede, testarea antigen rapidă trebuie făcuta mai des decât pentru Delta”, este de părere dr. Geantă.
Ce nu ştim încă
Informaţiile pe care încă nu le avem, dar le vom avea în maximum două săptămâni, mai spune medicul, ţin de virulenţa variantei Omicron care este încă studiată. „Datele referitoare la spitalizările produse de Omicron sunt pentru moment puţine şi sugerează un profil asemănător cu cel întâlnit la Delta; oricum, este greu de luat în calcul o scădere substanţială a gravităţii bolii pe care o determină Omicron, în comparaţie cu Delta. Foarte probabil, vom avea de-a face cu o variantă Omicron care determină, şi ea, forme grave, mai ales la grupurile populaţionale aflate la risc (nevaccinaţi, vârstnici, persoane care suferă şi de alte boli cronice)”, enumeră medicul.
În aceste condiţii, pentru a scădea riscul în perioada Sărbătorilor se recomandă efectuarea boosterului pentru cei care nu au făcut încă a treia doză, întrucât protecţia faţă de infecţia cu Omicron creşte la peste 70% şi este de aşteptat ca protecţia faţă de formele grave de boală să fie mai mare. Totodată, testările antigen rapide se impun chiar în condiţiile vaccinării cu trei doze dacă avem în plan să ne vedem cu persoane la risc de a contracta boala. Aglomeraţiile şi petrecerile cu număr mare de persoane sunt de evitat, mai ales dacă nu ştim dacă sunt testate sau vaccinate. Dr. Geantă mai recomandă purtarea măştilor de calitate atât în interior, cât şi în exterior.
Val Delta, suprapus cu Omicron
La rândul său, cercetătorul Octavian Jurma atrage atenţia că, la Londra, 72% din secveţierile făcute arată infecţia cu Omicron în proporţie de 72%, în condiţiile în care acum câteva zile proporţia era de 40%. „Diferenţa nu e produsă de dislocarea valului Delta, ci peste valul Delta. Se pare de asemenea că debutul valului nu mai poate fi pus la două săptămâni după dobândirea dominantei, ci la mai puţin de o săptămână, pentru că varianta Omicron este capabilă să crească numărul de cazuri înainte de a fi dominantă”, punctează specialistul. E oare posibil să vedem debutul valului Omicron în România înainte de finalul anului, pe fondul platoului actual? „Sper că DSP-urile şi INSP vor creşte nivelul de supraveghere genomică în această perioadă critică”, mai notează dr. Jurma.
Dr. Gabriel Diaconu subliniază importanţa continuării vaccinării chiar şi în condiţiile în care compania Pfizer a anunţat că a obţinut o pastilă care ar putea trata infecţia produsă de SARS-CoV-2. „Propaganda anti-COVID a preluat şi înşurubat ştirea despre Paxlovid drept un punct de răscruce, clopotul care vesteşte ”sfârşitul pandemiei”, respectiv argumentul suprem pentru care oamenii nu ar mai trebui să se vaccineze. De ce s-o mai faci, întreabă pretutindeni anti-vaxxerii...”, scrie dr. Diaconu. Pentru că, mai spune acesta, principala armă a virusului nu e doar suma calităţilor lui, dar şi beneficiul naivităţii şi prostiei gazdelor susceptibile.
„Vaccinarea ar fi putut face diferenţa“
Iar România are, sanitar vorbind, câteva mari probleme la momentul de faţă. Prima dintre ele ar fi „struţocămila conducerii sanitare, fapt pentru care „strategia” de luptă anti-COVID în România a fost, prea des, o zdreanţă ruptă în dinţi de diverşi căţelandri sau dulăi politici, partinici sau din mediul de afaceri. Asta a generat o a doua mare problemă. Ne-a lipsit leadershipul sanitar al reţelei de sănătate publică, şi o echipă care să poată face uniunea dintre DSP-uri, spitale, fluxurile de achiziţie şi distribuţie etc. L-am avut şi pe Superman (sic!) şi tot degeaba”, argumentează dr. Gabriel Diaconu.
Lipsa coordonării a făcut posibil ca, în doi ani de pandemie, să avem incendii devastatoare în spitale, supraîncărcarea cu cazuri COVID la vârful valurilor epidemice, dar şi un management al resursei umane absolut păgubos, mai spune medicul. „Vaccinarea putea face o diferenţă în valul Delta dacă vaccinam 13 milioane de români până la începutul lui septembrie. Ce facem cu vaccinarea acum, sau de acum înainte? Trecerea de la Delta la Omicron se va face, cel mai probabil, în lunile februarie-martie. Datele proaspete pe Omicron arată că schema două doze + rapel la 6 luni dau protecţie suficientă faţă de noua tulpină. Mai mult, schema două doze poate fi suficientă pentru protecţia la complicaţiile grave. Schema cu doar o doză poate avea avantaj dintr-o perspectivă a sănătăţii publice, dar nu individual”, atrage atenţia medicul.
Când vine sfârşitul pandemiei
Potrivit acestuia, certificatul verde este absolut necesar, ca instrument de cartare a stării de sănătate a populaţiei, din perspectiva acestei boli, ca şi asigurarea tratamentelor de linie: „Unii politicieni s-au grăbit să măcăne că unele variante de certificat scad interesul pentru vaccinare. Greşit. Interesul pentru vaccinare este scăzut de cacofonia politică, de discordia experţilor, respectiv de vulnerabilitatea la fake-news care colcăie când vocea oficială nu mai are credibilitate. Nu poţi crea soluţii pentru probleme pe care le negi”.
Cât priveşte sfârşitul pandemiei, acesta se va produce atunci când o să ne decidem ca ţară că vrem asta: „Când vom fi stabilit acel set de politici publice de sănătate, agreate de un corp larg al populaţiei care le îmbrăţişează voluntar şi benevol, care previne escaladarea infecţiilor în comunitate. Când luptăm împreună să ne apărăm atât sănătatea noastră cât şi a aproapelui. Atât pentru copilul meu, cât şi pentru copilul tău. Când lăsăm poliţistul să fie poliţist, dar doctorul să fie doctor. Când ne respectăm competenţa profesională şi acţionăm, ca ţară, în interesul ţării noastre şi pentru tot ce reprezintă ea în sufletul fiecăruia”.
Şcolile decid singure asupra cursurilor din 23 decembrie
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că şcolile vor avea posibilitatea de a decide dacă fac sau nu cursuri joi, pe 23 decembrie. „Dată fiind configuraţia acestui an şcolar şi provocările pe care acesta le-a adus pentru copii şi cadre didactice, Ministerul Educaţiei a decis să ofere posibilitatea unităţilor şcolare să adapteze modul în care se va organiza ziua de 23 decembrie, din punct de vedere didactic”, a justificat ministrul.
În aceste condiţii, fiecare director de şcoală va putea hotărî, după consultarea cadrelor didactice, dacă pe 23 decembrie elevii vor desfăşura cursuri cu prezenţă fizică sau dacă activităţile pot fi adaptate astfel încât să răspundă aşteptărilor în contextul particular al sărbătorilor, în care activităţile de învăţare să se poată organiza de manieră nonformală şi informală, eventual printr-un proiect pe o temă care să implice întreaga familie şi care să fie prezentat ulterior colegilor, după vacanţa de Sărbători, a mai spus ministrul Cîmpeanu.
Oficialul de la Educaţie a subliniat că a luat această decizie şi pentru a veni în sprijinul dorinţei copiilor şi a părinţilor de a se pregăti pentru Sărbători, dar şi pentru a promova descentralizarea, astfel încât „unităţile de învăţământ să poată adapta mai eficient activităţile lor aşteptărilor şi nevoilor societăţii”.
Analiză: Revenirea la şcoală în UE
Părinţii din Europa se confruntă din nou cu perspectiva posibilei închideri a şcolilor. Îngrijorările sunt amplificate de varianta Omicron a noului coronavirus, potrivit Bloomberg, care face o analiză pe această temă. Astfel, multe şcoli din diverse ţări s-au închis mai devreme înaintea vacanţei de Crăciun. În Germania, de exemplu, s-au închis unele unităţi de învăţământ, numărul cazurilor de infectare în rândul elevilor de până în 15 ani fiind aproape de două ori mai mare, comparativ cu media naţională, situaţie întâlnită şi în Marea Britanie, Austria şi Irlanda.
În Franţa s-au închis atâtea clase pe parcursul ultimei luni, încât guvernul a dat înapoi de la regula închiderii claselor în momentul apariţiei unui caz pozitiv, optând la măsura mai flexibilă de a testa clasa întreagă în astfel de situaţii. În această ţară, numărul copiilor cu vârste de până în 9 ani testaţi pozitiv a crescut de la sub 100/100.000 la începutul lui noiembrie la 634 per 100.000 pe 6 decembrie. „Copiii sunt bazinul de contaminare cel mai larg în acest moment”, susţine Karine Lacombe, expert medical din Paris.
La rândul ei, Danemarca a decis închiderea şcolilor primare cu o săptămână înainte de Crăciun, situaţie similară cu Olanda şi, parţial, Elveţia. Motivul creşterii numărului de cazuri în rândul copiilor este faptul că acesta este ultimul grup de populaţie programat pentru vaccinare – ţările europene abia acum încep să desfăşoare campanii de vaccinare pentru copiii de 5-11 ani.
Dacă în unele ţări se pune problema trecerii online în cazul unei înmulţiri a cazurilor pozitive, în altele, acest lucru este în continuare exclus. În acest sens, este dat exemplul Belgiei, unde închiderea şcolilor este considerată „opţiunea nucleară” şi unde purtătorul de cuvânt al ministerului flamand al Educaţiei este citat: „Şcolile sunt absolut esenţiale. Şcolile ar trebui închise doar dacă nu se poate face chiar nimic altceva”.
Se încarcă comentariile...
