Surse. ALDE a ajuns la un pas de disoluţie. Plecări în masă la PNL. Cine sunt cei trei indezirabili

Surse. ALDE a ajuns la un pas de disoluţie. Plecări în masă la PNL. Cine sunt cei trei indezirabili

Mai mulţi parlamentari din ALDE negociază întoarcerea la PNL. Totuşi, liberalii le-au închis uşa-n nas unor nume grele: Călin Popescu Tăriceanu, Varujan Vosganian şi Andrei Gerea, susţin surse politice pentru „Adevărul“. Tăriceanu joacă la două capete: negociază şi cu Ludovic Orban, şi cu Marcel Ciolacu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu e aproape să se topească în PNL, formaţiunea din care s-a desprins în urmă cu 6 ani. ALDE mai numără în acest moment 23 de parlamentari, cei mai mulţi aflaţi în negocieri avansate cu liberalii, susţin surse politice pentru „Adevărul“. ALDE, care nu a reuşit să atingă pragul de 5% la alegerile europarlamentare de anul trecut, are şanse infime să ajungă din nou în Parlament, în condiţiile în care în ultimele luni a rămas fără organizaţii întregi.

În plus, partidul şi-a pierdut complet busola după ce secretarul general Daniel Chiţoiu a părăsit scena politică pe uşa din dos, ca urmare a accidentului în care şi-au pierdut viaţa două persoane. Chiţoiu, unul dintre cei mai influenţi politicieni în zona de energie, gestiona relaţia dintre conducere şi aleşii locali, dar şi finanţele partidului, fiind unul dintre „locotenenţii“ lui Călin Popescu Tăriceanu. Acum, Chiţoiu e preocupat să scape de puşcărie, nu de viitorul său politic.

În cazul în care vor avea loc alegeri anicipate, liderul PNL Ludovic Orban este dispus să le ofere celor din ALDE o mână de locuri eligibile pentru Parlament, dar şi câteva funcţii în eşalonul doi al puterii, PNL având prima şansă de a guverna în următorii patru ani. De asemenea, în ţară, primarii ALDE care stau bine în sondaje vor candida din partea PNL, iar restul aleşilor vor primi posturi de consilieri locali şi judeţeni.

Totuşi, există şi câţiva indezirabili, în fruntea listei negre fiind chiar liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu. În primul rând, preşdintele Klaus Iohannis respinge ferm întoarcea lui Tăriceanu  la prima dragoste politică, susţin sursele citate. În ultimii ani, Tăriceanu a fost unul dintre cei mai vehemenţi critici ai preşedintelui, fiind aliatul PSD împotriva statului de drept. „O alianţă cu ALDE ne-ar diminua scorul electoral, după ce partidul a stat trei ani lângă Dragnea. Dacă l-am lua pe Tăriceanu la bucată, tot am avea de pierdut, chiar dacă el a fost preşedintele PNL în trecut“, susţin surse din conducerea liberalilor pentru „Adevărul“.

Ludovic Orban, pe care îl leagă o amiciţie politică de trei decenii cu Călin Popescu Tăriceanu, încearcă să-l recupereze pe fostul său coleg din PNL. Însă când vine vorba de Varujan Vosganian şi Andrei Gerea, doi dintre liderii ALDE care au atacat constant şi acid PNL, nu au porţi deschise în Modrogan, sediul central al liberalilor.

ALDE se opune anticipatelor
Scopul lui Tăriceanu este să ţină partidul în viaţă până la finalul mandatului, în decembrie 2020. Astfel, senatorii şi deputaţii ALDE nu şi-ar pierde leafa pe jumătate de an (peste 15.000 de euro) şi nici dreptul la pensie specială, acordat doar aleşilor care au cel puţin un mandat întreg. În plus, încă jumătate de an în Parlament le-ar oferi celor din ALDE răgazul unor  noi negocieri, atât cu PNL, cât şi cu PSD.
De altfel, Călin Popescu Tăriceanu le-a transmis liberalilor că s-ar putea alia cu PSD la locale, astfel încât să contribuie la renaşterea alianţei care a guvernat România după alegerile parlamentare din 2016, susţin sursele citate. Însă nici Marcel Ciolacu nu este foarte deschis pentru o nouă colaborare cu ALDE, deci ameninţările lui Tăriceanu sunt mai degrabă mici forme de şantaj faţă de PNL.

„Există adepţi ai alegerilor anticipate, nu mă număr printre ei. De ce? S-au făcut nişte paralele. Să fie clar nu exisă similitudini între situaţia din 2005 şi cea de acum”, a afirmat Tăriceanu. În 2005, preşedintele Traian Băsescu i-a cerut premierului Tăriceanu să demisioneze, astfel încât Alianţa DA, care tocmai câştigase alegerile prezidenţiale, să-şi asigure o majoritate confortabilă în Parlament. Tăriceanu a refuzat, de frică să nu rămână fără funcţia de premier. „Îi cer domnului Orban şi partidului pe care îl conduce să analizeze cu multă responsabilitate această soluţie a alegerilor anticipate, având în vedere că nu există un motiv serios, solid care să justifice o astfel de procedură, decât nişte planuri care sunt mai degrabă electorale. Planuri electorale avem toţi şi cu aceste planuri electorale nu răsturnăm ţara complet, nu creăm o problemă la nivel naţional pentru a ne satisface probabil nişte vise în privinţa rezultatului alegerilor”, a mai spus Călin Popescu Tăriceanu.

Nu există un motiv serios, solid care să justifice alegeri anticipate, decât nişte planuri care sunt mai degrabă electorale.
Călin Popescu Tăriceanu, preşedinte ALDE

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: