R. Ioanid, despre Holocaust în România: Vorbim de trei categorii de oameni - evrei, romi şi neoprotestanţi. Muzeul românesc trebuie să spună o poveste

R. Ioanid, despre Holocaust în România: Vorbim de trei categorii de
oameni - evrei, romi şi neoprotestanţi. Muzeul românesc trebuie să spună o poveste

Radu Ioanid

Radu Ioanid, director în cadrul Muzeului Holocaustului din Washington, vorbeşte, într-un interviu pentru România literară, despre fenomenul Holocaustului în România, în contextul în care Primăria Capitalei a respins proiectul unui Muzeu al Istoriei Evreilor şi al Holocaustului. „Muzeul românesc trebuie să aibă un storyline (poveste): Ce sunt evreii? Cum au apărut ei? De ce sunt monoteişti? Cum au ajuns pe teritoriul Daciei?“, susţine Radu Ioanid

Ştiri pe aceeaşi temă

„Atunci când discutăm despre Holocaust în România, noi discutăm despre trei categorii de oameni – evrei, romi (25.500 de romi deportaţi), membrii ai bisericilor neoprotestante (batişti, adventişti, martorii lui Iehova, sistematic persecutaţi de Ion Antonescu). De altfel, alături de evrei, aceste două categorii – romii şi neoprotestanţii – îşi vor găsi locul în acest muzeu al istoriei evreilor şi al Holocaustului. Am să vă spun ceva interesant şi trist, în acelaşi timp: în România au fost evrei care nu au vrut ca la Monumentul Holocaustului din Bucuresti să fie reprezentanţi romi. Nu e corect aşa ceva. Eu m-am opus acestei perspective“, susţine Radu Ioanid, într-un interviu pentru România literară

Radu Ioanid a contribut la crearea Muzeului Holocaustului de la Washinghton, care numără 1.7 milioane de vizitatori pe an. Ideea de bază a muzeului e povestea.

„Eu cred că la muzeul românesc, trebuie, mai ales, să avem un storyline (poveste - n.r.): Ce sunt evreii? Cum au apărut ei? De ce sunt monoteişti, care a fost istoria lor, pe scurt, în timpul Imperiului Roman? Cum au ajuns aici, pe teritoriul Daciei – şi dacă au ajuns, de fapt? Care este relaţia între Vechiul şi Noul Testament? Există o aşa legătură strânsă intre Crestinism si Iudaism pe care, scuzaţi-mă, gospodina din Piteşti (şi nu folosesc peiorativ această formulă, ci prin asociere cu formula folosită pentru Muzeul Holocaustului din Washington, «gospodina din Iowa»!), nu o cunoaşte. Deci, ce înseamnă un evreu? Cineva îmi spunea de curând că s-a dus la nişte copii la o şcoală unde a întrebat ce e un evreu. Şi nimeni nu ştia. Dar, a spus cunoştinţa mea, ştiţi ce e acela un jidan? Aaaa, a zis cineva, mi-a spus bunica: e cineva care te fură din ochi“, a spus Radu Ioanid. 

Câţi evrei mai sunt în România astăzi? „Din statisticile pe care le cunosc, nu cred că putem vorbi de mai mult de 3.000-4.000 de evrei în România în momentul de faţă. În 1930, erau 759.000 de evrei în România. Şi la distrugerea acestei comunităţi, aş îndrăzni să spun înfloritoare, cu toate avatarurile ei, au contribuit regimurile fasciste şi regimul comunist din România“, a conchis Radu Ioanid. 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: