Pachetul de măsuri al Guvernului, între sprijin pentru populaţie şi pregătirea austerităţii

Pachetul de măsuri al Guvernului,
între sprijin pentru populaţie şi pregătirea austerităţii

Kelemen Hunor, Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Guvernul cu o mână dă, iar cu alta ia, în condiţiile în care noile măsuri vizează sprijin pentru pensionari şi bugetari, însă în acelaşi timp este strânsă cureaua, prin suspendarea angajărilor la stat şi eliminarea cheltuielilor inutile.

Ştiri pe aceeaşi temă

Membrii Coaliţiei de guvernare au anunţat noul pachet de măsuri economice şi sociale, dintre care doar trei presupun beneficii pentru cetăţeni, fiind ţintite mai multe categorii, în timp ce restul măsurilor par a prevesti austeritatea, despre care şeful statului, Klaus Iohannis, dar şi liderul UDMR, Kelemen Hunor, au amintit voalat în ultimele săptămâni, spre deosebire de premierul Nicolae Ciucă şi şeful PSD, Marcel Ciolacu.

Noul pachet de măsuri, în valoare de 1,1 miliarde de euro, a fost anunţat simultan de Nicolae Ciucă şi de Marcel Ciolacu, prin intermediul unui comunicat transmis pe paginile lor de Facebook. Una din măsurile care se vor aplica de la 1 iulie este amânarea pentru nouă luni a ratelor la bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă cu dificultăţi financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă. Această măsură a mai fost în analiză şi luna trecută, dar liderii Coaliţiei au renunţat pe ultima sută de metri, considerând că sunt necesare evaluări suplimentare ale impactului. Riscul în ceea ce priveşte amânarea plăţii ratelor este să se plătească nişte dobânzi în plus. Aşa s-a întâmplat şi după prima amânare a ratelor, măsură luată de Guvernul Orban în primele luni ale pandemiei de COVID-19.

O altă măsură este acordarea unui sprijin unic de 700 de lei cetăţenilor cu pensii sub 2.000 de lei. Potrivit datelor invocate de guvernanţi, 3,7 milioane de pensionari ar încasa lunar sub suma de 2.000 de lei.

O a treia măsură anunţată este „acordarea unui sfert din diferenţa de salariu în conformitate cu legea salarizării unitare cuvenită salariaţilor din sistemul public”. Cum poate fi tradusă măsura Guvernului: Legea salarizării unitare prevedea creşteri etapizate ale lefurilor în sistemul public, an de an, până în 2022. În toate Guvernele, adică Dăncilă, Orban şi Cîţu, nu au putut să ţină pasul cu măririle din lege, care au fost amânate. Aşa că veniturile au rămas la nivelul promisiunilor din 2018-2019 în administraţia locală, iar în ministere, la anul 2020. Prin măsura luată referitor la salarizare, la un salariu net de 2.500 de lei, în buzunarul celor din sistemul public vor mai intra 150 de lei. Cuantumul măririi creşte pe măsură ce leafa unui bugetar are un nivel de încadrare mai mare. De exemplu, salariile demnitarilor – miniştri, secretari de stat, deputaţi, senatori şi preşedintele României – nu vor creşte. Vor rămâne la nivelul lui noiembrie 2018, când majorarea salariului minim la 2.080 a avut impact şi asupra indemnizaţiilor celor aleşi sau numiţi politic.

Cum este strânsă cureaua

Pe de altă parte, premierul Nicolae Ciucă şi şeful PSD, Marcel Ciolacu, au menţionat şi măsurile care vor fi luate de Executiv pentru a face economii la bugetul de stat. Prima măsură este diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puţin 10%, cu excepţia celor cu investiţiile, salariile, pensiile, asistenţa socială. Practic, autorităţile locale şi centrale vor trebui să fie cumpătate în materie de achiziţii şi în ceea ce priveşte gestionarea fondurilor interne pentru diferite activităţi nenecesare. „De obicei, lucrurile la care se renunţă prima dată sunt deplasările externe în interes de serviciu, dar şi diferite traininguri şi şcoli de iarnă/vară, unde risipa de bani era clară”, au precizat, pentru „Adevărul”, surse guvernamentale.

O măsură foarte importantă este suspendarea angajărilor la stat. Din toamnă până în prezent, politica fiecărui Executiv a fost de a da mână liberă angajărilor, din septembrie până în februarie fiind angajaţi 32.000 de noi bugetari. Potrivit ultimelor date consultate de „Adevărul”, existente pentru luna martie, statul a ajuns la 1.267.973 de angajaţi, cu 2.200 mai mulţi faţă de luna februarie.

Cursa contra cronometru

De altfel, la nivel central, aproape fiecare minister, fiind doar câteva excepţii (cum sunt Ministerul Afacerilor Interne sau Ministerul Apărării), şi-a mărit schemele de personal cu zeci sau sute de posturi care urmează să fie ocupate în următoarea lună. Practic, instituţiile locale şi centrale vor fi într-o cursă contra cronometru în organizarea de concursuri pentru a ocupa aceste posturi, unele justificate, adică mai ales cele care au ca responsabilitate gestionarea programelor cu fonduri europene şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. De exemplu, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi-a mărit schema de personal cu circa 500 de persoane, mai ales că este instituţie coordonatoare a PNRR. În schimb, politicienii au profitat şi au creat şi zeci de funcţii de secretar de stat, ceea ce a dus Guvernul Ciucă la performanţa de a avea un record privind numărul de demnitari încă de luna trecută. Când toate funcţiile de demnitate publică vor fi ocupate, Executivul va avea circa 130 de secretari şi subsecretari de stat.

În acelaşi timp, Guvernul vrea să crească colectarea veniturilor la bugetul de stat cu 10 miliarde de lei. Intenţia este bună, însă guvernele care s-au succedat mereu au avut probleme cu colectarea, ceea ce face România cel mai slab stat din UE la acest capitol. Nu în ultimul rând, Guvernul promite o absorbţie mai bună a fondurilor europene, dar şi a sumelor din PNRR, esenţială pentru implementarea a numeroase proiecte. De exemplu, aleşii locali ţintesc cele peste şase miliarde de lei care vor veni la Ministerul Dezvoltării, care vor ajunge în zona de construcţii şi reconsolidări de clădiri.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările