Oportunităţi în vremuri de criză? Ce putem reseta după

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Izolarea socială, măsura impusă pentru limitarea răspândirii virusului
Izolarea socială, măsura impusă pentru limitarea răspândirii virusului

Chiar dacă vin vremuri şi mai dificile din punct de vedere al luptei cu epidemia, nu trebuie pierdut din vedere un lucru esenţial, cum ne revenim după. Sfârşitul crizei poate oferi prilejul unor măsuri profunde de reformă în sistemul de sănătate, în educaţie, în economie şi nu numai.

Nu este bine să plafonăm preţurile ca politică generală. Sigur că sunt şi preţuri administrate, cum ştim prea bine, la energie, gaz, curent, căldură. În acest domeniu, plafonarea poate funcţiona pe perioada crizei. La carburanţi, oricum, preţurile sunt în scădere din cauza situaţiei internaţionale de pe piaţa petrolului. Războiul comercial declanşat de Arabia Saudită  care nu s-a înţeles cu Rusia în privinţa reducerii producţiei şi cererea scăzută determinată de reducerea economică provocată de coronavirus au dus preţul ţiţeiului în jos la cote istorice. Piaţa este supra-aprovizionată şi cererea în scădere, deci nu se pune, cel puţin pentru următoarele luni, problema scumpirilor în domeniu. Dacă Guvernul ar fi fixat preţurile, ar fi fost o eroare,pentru că ele pot scădea în continuare.

Discuţiile sunt cu privire la preţurile produselor alimentare. Deocamdată, ar fi prea devreme pentru o astfel de măsură extremă. Iar efectele secundare ar putea fi mult mai dăunătoare. Abia atunci s-ar crea în mod artificial condiţiile funcţionării unei pieţe paralele la preţuri speculative. Panica ar alimenta şi mai mult percepţia că vor lipsi de pe piaţă alimente esenţiale, iar mărfurile vor fi drenate de pe piaţa normală spre piaţa neagră.

Măsurile economice în domeniul financiar, la fel, este nevoie de prudenţă. Dacă alunecăm pe panta extremelor, nu vom mai putea reporni economia, după sfârşitul crizei medicale.

Şi aşa, înainte de criză, majoritatea din Parlament a adoptat pe bandă rulantă tot felul de legi cu efecte economice ce au condus către creşteri aberante ale deficitelor bugetare şi comerciale. Acum este nevoie de cheltuieli suplimentare substanţiale în lupta cu epidemia.

Dar există şi o parte bună în toată această situaţie grea. Componenta industrială în economia României este încă semnificativă. Ramuri întregi afectate de scăderea activităţii pot reporni adaptându-se la nevoile momentului, producţia de materiale şi de echipamente, de la măşti la dezinfectanţi, combinezoane şi chiar aparatură mai complicată. Comenzile sunt garantate de stat, oamenii vor avea de lucru, sistemul de sănătate va dispune de ceea ce are nevoie cu disperare, nu în ultimul rând, se vor relua nişte circuite economice care ar sta, altfel, cu lacătul pe uşă.

Ieşirea din criza sanitară va aduce şi o altă percepţie asupra economiei. Strategia trebuie elaborată de pe acum. Fiecare stat îşi va evalua foarte bine resursele de care dispune. Şi, poate pentru prima dată, vom fi şi noi conştienţi că resursele importante de care încă dispunem trebuie puse în valoare. Iată cât de importante sunt resursele alimentare! Cum am ajuns să avem deficit de miliarde în comerţul alimentar? Mai poate dura o astfel de situaţie complet ridicolă în condiţiile potenţialului agricol al României? Este foarte probabil ca viitorul să aducă şi alte mari provocări legate de siguranţa alimentară a populaţiei, în condiţiile schimbărilor climatice, ale evoluţiilor demografice şi migraţioniste.

Abordările raţionale, şi nu panica alimentată de populism, este cheia ieşirii din criză şi a recuperării după ce activitatea se poate relua. Altfel, nu facem decât să plonjăm într-o situaţie economică şi socială mult mai dificilă.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite