Kelemen Hunor: Va fi poate cea mai grea iarnă din ultimii 60 de ani. Ce măsuri economice are Guvernul în plan

Nicolae Ciuca şi Kelemen Hunor FOTO gov.ro

Vicepremierul Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a susţinut, la B1 Tv, că iarna următoare va fi, „poate cea mai grea iarnă din ultimii 60 de ani pentru toată Europa”. Potrivit vicepremierului, rectificarea bugetară va avea loc „undeva la începutul lunii august”.

„Va fi o iarnă grea şi sper că nu vom avea probleme cu gaze, dar vor fi mai scumpe, asta este clar, asta este situaţia. Noi am adoptat o lege mai devreme prin care stabilim preţurile până în aprilie 2023 ca să trecem peste iarnă, că noi am estimat că va fi o iarnă grea, la fel şi pentru curentul electric, dar, aşa cum se conturează peste tot în Europa, va fi o iarnă grea, poate cea mai grea iarnă din ultimii 40, 50, 60 de ani chiar pentru toată Europa, din păcate”.

Vicepremierul a explicat că o parte din gazele naturale necesare pentru iarna următoare vor trebui achiziţionate. „Noi putem asigura cam 80% din necesităţile României pe piaţa gazelor naturale, dar în jur de 2 miliarde de metri cubi trebuie să cumpărăm şi noi de pe piaţă. Dacă nu cumpărăm, atunci sigur avem o altă problemă, dar eu sunt convins că vom avea gaze, vom avea curent electric şi, prin compensare, reuşim să trecem cât de cât iarna. Ar fi foarte, foarte greşit să spunem că totul e OK, totul e roz, ne aşteaptă o iarnă uşoară – nu, ne aşteaptă, din păcate, o iarnă grea, cu inflaţie, cu inflaţia datorită războiului, dar acum simţim inflaţia cauzată de război”, a adăugat el.

Kelemen Hunor a mai explicat că, „în primul rând, vom plăti noi, cei din Uniunea Europeană, sancţiunile împotriva Rusiei. (...) Trebuie să spunem franc, preţul în această iarnă vom plăti cu toţii, din păcate, şi nu se prevăd în acest moment, nu există niciun semn că se apropie sfârşitul războiului”. 

Întrebat despre cheltuielile statului, vicepremierul a spus că la rectificare va exista „o restrângere a cheltuielilor în zona bunuri şi servicii cu vreo 20% din start. Veţi vedea, am început discuţiile, se pregăteşte rectificarea, va fi în august, undeva la începutul lunii august, şi veţi avea şi această ştire când vom ajunge acolo, se va reduce cheltuiala statului. (...) Din ceea ce văd eu, sunt zone care sunt prost plătite în continuare, cultura, educaţia, inclusiv cercetarea, vorbesc de ministere, de zona centrală şi nu numai, şi sunt zone subpopulate, se vede acum cum migrează oamenii dintr-un minister într-un alt minister şi nu atragem de pe piaţă oameni specialişti pentru PNRR, pentru programele operaţionale din perioada de programare care începe anul viitor”, a adăugat vicepremierul.

„Este în lucru deja şi salarizarea unitară, fiindcă aici, iarăşi, trebuie să spunem foarte clar că sunt anumite sectoare unde, dacă pe termen lung nu reuşim să rezolvăm ceva, vom avea probleme, şi asta e educaţia. Tot timpul dau acest exemplu. Nu se poate să nu investeşti în educaţie, să nu investeşti în profesori, să nu investeşti în infrastructură mult mai mult decât am făcut până acum. Din acest punct de vedere, şi banii care vor fi colectaţi trebuie să meargă la educaţie, o parte, şi într-o sumă foarte mare, într-un procent mult mai mare decât până acum”, a mai spus preşedintele UDMR. 

România, un paradis fiscal nedeclarat 

Potrivit premierului, România este într-un fel un paradis. „Noi în continuare suntem sub media europeană când e vorba de colectare mai ales din TVA a banilor la buget, şi acolo trebuie să facem un efort. Noi nu am făcut din păcate până acum şi este în curs de a realiza facturarea electronică”, a mai spus Kelemen Hunor.

„Există în Bucureşti, există în ţară câteva cazuri unde 20-30 de microîntreprinderi pe o singură persoană, fără niciun angajat, cu un rulaj de un milion pe fiecare, cu taxe minime, de 3%, şi proprietar peste jumătate de cartier de blocuri construite. Nici asta nu este corect. Acele chestiuni care apar permanent trebuie cumva filtrate, trebuie rearanjate din când în când. (...) De fiecare dată oamenii găsesc portiţe mici, sunt inventivi, sau chiar portiţie mari de data aceasta, şi încercăm să reducem aceste posibilităţi. România nedeclarat în acest moment este într-un fel un paradis fiscal, că 5% duble-dividende unde mai găsiţi în zona noastră? E bine să fii atractiv pentru investitori mici, mari, foarte mari. Pe zona de microîntreprinderi, unde mai vezi că poţi să ai câte microîntreprinderi vrei fără niciun angajat?”, a adăugat Kelemen Hunor.

Întrebat dacă această epocă s-a încheiat şi nu trebuie să mai fim atât de atractivi pentru investitori, vicepremierul a afirmat: „Nu, trebuie să fim atractivi şi de aceea eu am respins (să) trecem la impozit progresiv, de aceea am spus că nici la dividende nu trebuie să mergem mult prea mult, 5% nu e OK, hai să mergem la 8%, şi eu aş mai fi vrut, dar nu s-a putut, să mergem şi pe o taxă de solidaritate sau o suprataxare pe anumite firme, pe anumite zone, acolo unde au făcut un profit, un extra-profit faţă de 2019, că trebuie să găseşti un moment de raportare, şi să dăm pentru un an, doi ani o astfel de soluţie ca să avem bani”.