Jurnal peste bord*: Klaus a reuşit să vorbească înainte de sfârşitul lumii

Am râs la discursul lui Klaus Iohannis. Poate am aşteptat atât de mult o reacţie încât orice reacţie pare super reacţie. Ca un copil care a evadat din casa părintească în care bone ultrarigide îi spun că el nu are voie să se joace cu copiii de condiţie proastă din vecini, Klaus Iohannis a respirat relaxat şi a vorbit liber. Nu e ce trebuie, nu e pregătit, alunecă pe lângă subiect deseori, dar e viu şi dacă va fi să piardă, măcar să piardă frumos.

Joi 6 noiembrie, ora 22:00: Klaus Iohannis revine în cursă, dar e încă mult în spatele lui Victor Ponta

Klaus Iohannis poate să arunce cu glume şi vorbe de duh. Nu e mut şi nici asocial aşa cum au încercat cei de la ACL să ne convingă după ce au confundat normalitatea cu lipsa de reacţie. Poate să ducă o conferinţă de presă, care să nu se piardă în prea multe subiecte şi niveluri de discurs. Nu trece cu uşurinţă de la un subiect la altul, dar pauzele de gândire nu deranjează major. Cu puţină treatalitate bine dirijată, Klaus Iohannis ar fi fost candidatul pe care îl aştepta o lume întreagă.

Greu de explicat ce a fost în capul echipei lui Klaus Iohannis în ultimele două luni, dar oricât am specula aceste lucruri vor rămâne mereu necunoscute. Opiniile despre Klaus Iohannis dinspre terţi, care susţin că l-au cunoscut sau au lucrat cu el în timpul mandatelor de la Sibiu, sunt contradictorii. Pe de o parte e descris ca un personaj de o normalitate ieşită din comun, cu care e plăcut să ai o conversaţie relaxată. Cei care îl admiră îl consideră un model de eficienţă şi seriozitate la care se adaugă şi capacitatea de a înscrie un discurs politic în vorbe simple şi directe. În partea opusă apar nemulţumiri legate de formă şi fond în acelaşi timp. E descris ca un politician rigid în acţiune şi lipsit de flexibilitate în gândire şi strategie. I se aduc multe reproşuri pentru un soi de încăpăţânare devenită proverbială pentru apropiaţi şi din care odată intrat nu mai e chip să îl scoţi.

Indiferent cine e cu adevărat Klaus Iohannis, avem o certitudine clară asupra viitorului său apropiat. Dacă vrea să câştige în faţa lui Victor Ponta, va trebui să îl înfrunte pe acesta fără rezerve pentru a demonta măcar stereotipurile păguboase despre sine. Victor Ponta are avantajul că a propus patru dezbateri publice şi acum stă confortabil la adăpostul tertipului comunicaţional. Klaus Iohannis evită să îl întâlnească pe terenul său şi încă mai propune alternative lipsite de şanse de izbândă. O intrare intempestivă în studioul de la Antena 3, cu Victor Ponta susţinut de publicul adus special şi cu Mircea Badea şi Mihai Gâdea pe post de moderatori, pare reţeta clară a unui dezastru pentru Klaus Iohannis. Dar dacă face faţă la aşa ceva, porţile de la Cotroceni sunt pe jumătate deschise.

Concluzii ora 22:00:

• Klaus Iohannis are o naturaleţe a dialogului care nu e prea des întâlnită în spaţiul public românesc. Din păcate pentru el, are o singură tonalitate pe care dacă evită să o folosească se transformă într-un personaj rigid şi plicticos. Dacă nu rămâne în registrul folosit la conferinţa de presă de la Cluj, Klaus Iohannis se întoarce în mediocru.
• Există o lipsă de pregătire a candidatului Klaus Iohannis care transpiră prin toţi porii săi. E insurmontabilă în acest moment oricât ar sta el să se pregătească şi oricine ar veni să îl consilieze în ultimele sale zile de campanie. Răul nu mai poate fi îndreptat, tot ce se poate face este să te asiguri că nu va ceda psihic în situaţii dramatice.
• Poate să îl învingă pe Victor Ponta. Cu o condiţie: să nu intre în discuţii sterile cu el şi să nu se lase atras în detalii, indiferent care ar fi ele. Confruntarea finală nu se va duce în fineţuri şi subtilităţi. Va fi cu tuşe groase, cu spaime primare şi, mai pe şleau spus, se va termina ori la bal, ori la spital.

de Dan Ionescu

Joi 6 noiembrie, ora 17:00: Victor Ponta împarte cu două mâini

Totul pentru ţară, totul pentru victorie s-a schimbat la Victor Ponta în: vă promit orice, vă dau totul, dar votaţi-mă. Nu îţi trebuie multă minte ca să pricepi că e imposibil să se ţină de cuvânt. Nu trebuie să ai cunoştinţe de macro-economie şi geopolitică pentru a pricepe că nu are de unde să dea ce spune că va da şi că dacă va câştiga alegerile, cine îi va urma la Palatul Victoria va avea un mandat de coşmar.

Cu Victor Ponta analizele se fac la viitor. Pe Victor Ponta nu îl vor judeca economiştii. Îl vor judeca cei cărora le promite raiul pe pământ. Şi, de la Cotroceni el va ieşi în conferinţă de presă pentru a spune că a lăsat ţara la cheie, dar că noul Prim Ministru e o catastrofă care nu a ştiut să gestioneze situaţia. Nu îi putem bănui pe cei de la PSD de naivitate. Sunt loviţi de o aşa orbire a nevoii de câştig, încât nu mai contează nimic. Vom deconta împreună factura acestor alegeri, pentru că guvernarea ce va urma nu va gestiona o economie funcţională ci o ţară care pedalează senin pe marginea  prăpastiei şi care atunci când se uită în hău admiră cu naivitate peisajul apocaliptic.

Concluzii ora 17:00:

• Victor Ponta şi PSD nu concep să piardă. Pur şi simplu varianta înfrângerii nu există. Joacă cu spatele la zid şi cu plutonul de execuţie în faţă.
• Cel mai probabil scenariu e că, după ce vor câştiga, vor fi capabili să transforme totul astfel încât dezastrul să nu răsufle în media. Media pe care vor trebui să o controleze, să împiedice orice demonstraţii provocate de nemulţumirile celor cărora le promit cadouri astăzi şi să continue o campanie electorală care să salveze un potenţial dezastru electoral în 2016.
• Cei care abia aşteaptă ianuarie 2015, pentru a răsufla uşuraţi de dispariţia zgomotului electoral de acum, ar trebui să se pregătească pentru doi ani teribili. 2016 poate fi mai rau ca 2014.

de Dan Ionescu

Jurnal peste bord*: Regimul lui Victor Ponta devine periculos, de la popcorn trece la şaorma cu de toate

Miercuri 5 noiembrie, ora 18:00: Klaus Iohannis începe să mişte. Timid, să nu sperie lumea

După turul de forţă al alianţelor reuşite ieri, care-i consolidează poziţia de favorit al câştigării prezidenţialelor, Ponta face astăzi prima mare gafă a campaniei sale. Trimite Corpul de Control al Guvernului să verifice la Primăria Sibiu retrocedările din anul 2010. Retrocedări de acum patru ani, verificate cu numai zece zile înainte de turul al II-lea al alegerilor! Ponta încearcă o acţiune de intimidare a competitorului său, acţiune aparent complet lipsită de sens. Dar, victimă a suficienţei de sine şi îmbătat de avantajul celor zece procente din turul I, plus cele negociate ieri cu aliaţii, se consideră deja învingător şi vrea să arate de pe acum cine-i şeful. Şi la ce ne putem aştepta în cazul în care ar deveni preşedinte, cu această ocazie. "Cârlanul" lui Iliescu şi discipolul lui Năstase nu face decât să demonstreze că este perfect încadrat în profilul politic al celor doi. Acceptare formală a concurenţei şi putere exercitată discreţionar. Iar cele trei nume propuse ieri ca posibili prim-miniştri nu fac decât să completeze ansamblul. Nu există un prim-ministru pentru o situaţie aparte, există numai dorinţa lui Ponta de a arăta că are deja de partea lui un segment din servicii, un reprezentant al sectorului bancar şi un liberal, ale cărui voturi din primul tur, acordate lui, i-ar şubrezi şansele lui Iohannis.

Numai că Iohannis, demonstrând că nu este un "lucru", începe să mişte. Timid, să nu sperie lumea. Dar ferm în privinţa controlului trimis de Ponta. Să vină, la primărie este totul în regulă, a fost declaraţia (aproximativ redată) a sasului. Calm, scurt şi concis, parează nearătându-se câtuşi de puţin afectat de acţiunea lui Ponta.  1-0

În privinţa dezbaterilor care ar urma să aibă loc între cei doi candidaţi la funcţia supremă în stat, scorul este 0-0 pentru ei şi minus pentru noi. Pentru că e foarte puţin probabil să aibă loc vreo confruntare a celor doi, atâta timp cât niciunul nu poate fi de acord cu ce propune celălalt. Ponta a deschis, cu patru zile de dezbateri, pe teme diferite, la patru posturi de televiziune, Realitatea TV, B1Tv, Romania TV şi Antena 3, Iohannis a închis cu "Nu e Ponta în poziţia să-mi facă mie program.", prezentându-şi din nou propunerea ca dezbaterea să aibă loc la Universitatea de Vest din Timişoara, unde ar avea acces toată mass-media, nu numai câteva posturi tv. Invitaţie refuzată clar de Ponta, cu invocarea hilarului motiv că ar fi o desconsiderare a presei. Posibil ca  Timişoara să nu fie locul preferat al moştenitorului ideologic al lui Ion Iliescu, la aproape douăzeci şi cinci de ani de la Revoluţia din 1989, şi în condiţiile în care acolo deja se protestează împotriva modului umilitor în care au votat românii din diaspora, ori chiar, prin modul de organizare, imposibilitatea unora de a vota, ceea ce ar putea echivala cu încălcarea dreptului constituţional la vot, în primul tur al alegerilor, desfăşurat duminica trecută.

Concluzii ora 18:00:

• Klaus Iohannis mai scade astăzi o jumătate de punct nu numai din cauza insistenţei, ci şi a abordării defectuoase a economicului. Încercarea de a profita de declaraţia de ieri a Ministrului de Finanţe Ioana Petrescu, care a recunoscut că nu există un draft al bugetului pentru anul viitor, ar fi avut efectul scontat dacă Iohannis ar fi un bun comunicator. Şi nu trebuie neapărat dicţie perfectă pentru aşa ceva, dar accentul pe "nu avem buget", pentru evidenţierea gravităţii situaţiei, se poate face şi prin repetiţia aceleiaşi propoziţii, cu pauză între rostiri. Care rostiri trebuie să fie ferme, nu terne.

de Florina Neghină

Miercuri 5 noiembrie, ora 16:00: Avansul confortabil nu îl linişteşte pe Victor Ponta

Victor Ponta călăreşte un mamut electoral, un animal supradimensionat în care se amestecă nuanţe contradictorii legate de ura împotriva lui Traian Băsescu. Senzaţia de putere dă curaj electoratului său, dar începe să-i înspăimânte pe ceilalţi, fie anti-Ponta, fie pur şi simplu indiferenţi. În timpul ăsta, echipa lui Klaus Iohannis încă mai stă pe gânduri dacă să îşi trimită candidatul călare sau pe jos la întâlnirea cu Victor Ponta.

La prima oră a dimineţii, Victor Ponta fuge la Giurgiu pentru o conferinţă de presă. Întrebările referitoare la faptul că s-a ajuns la o înţelegere cu Corneliu Vadim Tudor îl irită peste măsură şi ne arată că o umbră de teamă există la PSD. Exemplele lui Adrian Năstase şi Mircea Geoană care au pierdut, când nu ar fi trebuit să piardă, planează ca o umbră peste campania lui Victor Ponta. Liviu Dragnea rămâne la Bucureşti ca să discute şi să negocieze. Iese în faţa presei cu ochii încercănaţi şi privirea pierdută, dar cu calmul intact.

PSD adună tot ce prinde ca să se asigure că nu pierde la mustaţă alegerile. Coaliţia informală în care găseşti de toate, de la naţionalişti sadea până la ungurii care se dovedesc a fi buni români, arată ca o şaorma în care un bucătar generos a îndesat tot ce a găsit pe blatul de lucru. Grăsimile ţi se preling printre degete şi pe haine murdărind cam tot ce e în jurul tău, dar bucuria lăcomiei depline nu te lasă să vezi cum îţi creşte colesterolul periculos de mult. Bomba calorică va exploda mai devrem sau mai târziu, important pentru PSD e să explodeze cât mai târziu.

Concluzii ora 16:00:

• Campania se joacă până în ultima zi din perspectiva PSD, care nu se va culca pe o ureche până când nu văd validarea BEC-ului pentru Victor Ponta Preşedinte.
• PSD-ul are campania pregătită la virgulă şi preferă să nu joace la inspiraţie.
• Prea mult festivism care arată ca o boală ereditară la cei din PSD. Le place să vadă garda dându-le onorul şi să împartă bună stare pe bandă rulantă supuşilor. Sunt atât de îndrăgostiţi de festivism încât nu au înţeles niciodată că aşa s-a construit ura profundă şi sinceră la adresa unora ca Nicolae Ceauşescu, Ion Iliescu şi Adrian Năstase.

de Dan Ionescu

Marţi 4 noiembrie, ora 18:00: Candidatul imposibil de consiliat sau echipa de campanie incredibil de slabă?

Şedinţele ACL-ului nu au lămurit nimic. Poate ţin secret hotărârile, poate au tras de urechi oamenii, poate păstrează pentru a doua săptămână acţiunile importante. Oricum o dăm, nimic nu pare că se mişcă. Conferinţa de presă a lui Klaus Iohannis e aşa cum ne-am obişnuit: fără cap şi fără coadă. Candidatul a intrat repede în nişte subiecte economice pe care se vede că nu le stăpâneşte. Dorinţa lui a fost să ne spună că Ponta e rău. Fără linie narativă, fără o adresare către electorat şi la multe săptămâni după ce Victor Ponta a transmis că, dacă va ieşi Preşedinte, Klaus Iohannis va tăia pensii, salarii, va creşte taxe, ş.a.m.d. Singurul lucru normal pe care îl avea de făcut Klaus Iohannis era sa vină şi să se adreseze direct românilor, singurii cu care a spus că are ce discuta.

”Vă aştept lângă mine. România nu poate ajunge pe mâna socialiştilor. Victor Ponta este răul infinit, Satana, Lucifer, Belzebut, Bafomet şi urmaşul lui Ion Iliescu, al minerilor, e cel care interzice românilor să voteze, care ne va da pe mâna ruşilor, chinezilor, mongolilor, tătarilor şi otomanilor, cel care ne va scoate din Uniunea Europeană şi din NATO”. - asta e doar o mostră hiperbolizată, dar poate echipa sa ar trebui să găseasca tonul normal.

Nimeni nu mai aşteaptă de la Klaus Iohannis soluţii economice. Electoratul vrea emoţie anti-Ponta pentru că cifrele obţinute de Klaus Iohannis sunt un dezastru. E posibil ca în pauzele şedinţelor de campanie ale ACL, Vasile Blaga să îşi scrie deja discursul prin care îi cere scuze lui Traian Băsescu pentru că a rupt PDL-ul. Asta ca să fie pregătit cu un plan B când se vor anunţa rezultatele prin care Ponta devine Preşedinte.

Cu câteva ore înainte, la finalul primei şedinţe ACL, singurul care mai avusese energia de a vorbi publicului a fost Ludovic Orban. Destul de cenuşiu şi obosit, Orban cred că e conştient că dacă nu câştigă alegerile Iohannis, zilele sale în PNL sunt numărate. A plimbat şi el sacra şi intangibila icoană a lui Klaus Iohannis fără să spună nimic concret. Câteva detalii organizatorice care interesează cel mult activul de partid, dar nimic pentru urechile electoratului.

Concluzii ora 18:00:

• Dezordine şi lipsă de idei. Rămâne aceeaşi întrebare: e candidatul imposibil de consiliat sau echipa de campanie incredibil de slabă?

 de Dan Ionescu

Marţi 4 noiembrie, ora 11:00: PSD e mult mai profesionist decât ACL

ACL e în şedinţă. PSD a terminat şedinţa şi a şi ieşit cu direcţiile de atac:

1. Klaus Iohannis rupe Transilvania de România. Uite aşa se iau voturile de la Ghiţă Funar, Vadim Tudor şi Dan Diaconescu. Plus, mesaj de susţinere pentru voturile din Moldova şi Muntenia.
2. PNL e dezamăgit de Klaus Iohannis. Pentru voturile lui Tăriceanu şi Meleşcanu şi un pic de non-combat prin filialele PNL.
3. Noi am luptat împotriva ăstora de la PDL şi uite cum se lăfăie Vasile Blaga şi ai lui în scaunele de la sediul USL. Pentru că Iohannis l-a trădat pe Antonescu, prietenul nostru a fost un naiv. Asta e lovitură anti-Antonescu în cazul în care îl bate gîndul să îl sprijine pe Klaus Iohannis.
4. USL se reface, Tăriceanu e lângă noi. Aşa se ţine în viaţă campania anti-Băsescu şi se fac promisiuni pentru cine e dispus să nu se alăture lui Iohannis (nu contează spectrul politic, nu e stânga vs dreapta, e România vs Băsescu).
 
PSD a ieşit în ziua 12 de trei ori, de dimineaţă şi până la ora 11:00. De la ACL rulează înregistrarea de ieri cu Klaus Iohannis declarând că nu discută cu nimeni. Coaliţia anti-Ponta trăieşte doar pe Facebook. Coaliţia anti-Iohannis e vie şi bine mersi.
 
Subiectul central al ultimelor două zile, dezastrul votului din străinătate, e ca şi inexistent pentru ACL. Sigur, Klaus Iohannis e revoltat, dar era şi mai bine dacă în loc de conferinţa de presă de duminică seara s-ar fi dus şi el la MAE să protesteze. Probabil au considerat că gesturi din astea ieftine făcea doar Traian Băsescu, ei sunt băieţi fini, nu apelează la acte extreme.
 
Până acum, PSD e ultra-profesionist comparativ cu ACL. Mai rămâne ca ACL să iasă şi el cu nişte glumiţe de campanie, cu poze photoshopate şi nemulţumiri de pension. Aştept cu interes jurnalul de campanie al lui Klaus Iohannis din ultimele trei zile. Cel real, nu cel scris la comunicare.

Concluzii ora 11:00:

• PSD nu vrea să convingă naţiunea, vorbeşte pe limba bazinului electoral de care are nevoie ca să câştige. Restul nu contează, nu au decât să voteze cu Iohannis atât timp cât sunt sub 50%. ACL nu a ieşit din retorica generală şi neaplicată. Poate vin cu ceva în urma şedinţelor. Situaţia îl împinge pe Klaus Iohannis în postura de candidat contra-sistem, poziţie deloc confortabilă pentru personalitatea lui.

de Dan Ionescu

Marţi 4 noiembrie, ora 09:30: Debandadă totală la ACL

Klaus Iohannis şi ACL au la dispoziţie 12 zile până la votul din 16 noiembrie. Acum, cu popcornul în mână, stăm şi noi să ne uităm la ce se va întâmpla şi ce vor face strategii de campanie. Luni a fost zi de şedinţe la ACL şi au anunţat că direcţiile strategice sunt două: lucrează la mesaje şi se vor întâlni cu filialele care au subperformat.
Azi au început un nou rând de şedinţe şi caută pe online oameni care să îi ajute să înţeleagă trenduri şi posibile direcţii de comunicare. Nimic concret până la ora asta.

Concluzii ora 09:30:

• Nu ştiu ce să facă. În timp ce PSD îşi urmeaza planul pas cu pas, la ACL e nevoie de şedinţe în care să se găsească soluţii. Aşadar, nici nu se aşteptau la ce s-a întâmplat şi nici la un procent aşa de prost pe cât este cel obţinut de Klaus Iohannis.
• Cea mai probabilă strategie va fi să caute o soluţie magică (silver bullet) sau un soi de minune care să întoarcă electoratul din drumul lui către Victor Ponta. Veşnica ultimă carte. Când nu ştim ce să facem, ne rugăm să ne ajute divinitatea sau vreun erou specialist în comunicare.
• Ar trebui să presupunem că vor reuşi în mai puţin de doua săptămâni ceea ce nu au reuşit în mai bine de două luni. La asta adaugaţi şi gândul care umblă pe holurile ACL: Ce ne facem dacă nu câştigăm? Ce se va întâmpla cu Vasile Blaga şi PDL? Unde se duce Klaus Iohannis când se va duce de la Bucureşti şi cui lasă PNL-ul? Vechiul PNL.
• Pentru Elena Udrea şi Monica Macovei, pentru ce înseamnă viitorul lor politic personal, victoria lui Klaus Iohannis nu reprezintă mai mult decât o piedică. Ambele au nevoie să stea în opoziţie mai degrabă, decât pe margine. Aşa că, daca vor spune ceva în susţinerea lui Klaus Iohannis, o vor face cu jumătate de gură.
• Daca însumăm toate cele de mai sus: debandadă totală la ACL.

de Dan Ionescu

*Acestui articol i se adaugă părţi noi în fiecare zi, în funcţie de evenimentele care au loc pe scena politică. Cronologia evenimentelor este inversă decât în descrierile tradiţionale şi ultimele noutăţi vor putea fi găsite la începutul articolului. Articolul este susţinut de mai mulţi autori şi veţi găsi numele fiecăruia dintre ei la finalul porţiunii adăugate de acesta.