Intransigenţa ministrului Justiţiei i-ar putea compromite un obiectiv major: desfiinţarea Secţiei Speciale

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ministrul Justiţiei, Stelian Ion
Ministrul Justiţiei, Stelian Ion

Expunerea de motive a legii prin care, printre altele, Comisia Iordache a înfiinţat Secţia Specială are fix 13 (treisprezece) rânduri. Expunerea de motive prin care ministrul Justiţiei, Stelian Ion, propune desfiinţarea Secţiei Speciale are 13 (treisprezece) pagini. Efortul justificativ al ministrului s-ar putea să fie însă în zadar, pentru că e foarte posibil ca victoria să fie adjudecată de părintele ordonanţei (cum altfel?) 13.

Motivarea în bătaie de joc a înfiinţării Secţiei Speciale a trecut nesancţionată de către Curtea Constituţională, deşi îndeobşte Curtea se arată deosebit de pretenţioasă cu privire la calitatea motivării legii. Dar aici avem deja un patent: Curtea domnului Dorneanu renunţă la această exigenţă doar atunci când sunt servite interesele PSD.

În decizia din ianuarie 2018 prin care a validat înfiinţarea Secţiei Speciale (oficial numită Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie – SIIJ), CCR a plantat, venită nu se ştie de unde şi fără să o justifice cumva, următoarea frază: „Curtea reţine că [înfiinţarea SIIJ] constituie o garanţie legală a principiului independenţei justiţiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenţa judecătorului”.

În termini juridici, această frază se numeşte „considerent” şi CCR a statuat în mai multe rânduri că absolut toate considerentele dintr-o decizie, oricât de nejustificate sau de aiuritoare ar fi, sunt general obligatorii. Singura care le poate ignora sau încălca, pentru că nu există nicio posibilitate de sancţiune, este însăşi Curtea Constituţională – şi a făcut-o frecvent, mai ales de când a venit la conducerea sa Valer Dorneanu.

Din 2018 încoace, au fost patru tentative de desfiinţare a Secţiei Speciale iniţiate de fosta Opoziţie (PNL şi USR), şi toate au fost sortite unui previzibil eşec în Parlament. Toate au avut avizul consultativ al Consiliului Legislativ, condus pe atunci de Dragoş Iliescu, care s-a limitat să facă observaţii strict tehnice şi fără să aibă vreodată observaţii privind neconstituţionalitatea demersului, deşi semnalează şi asemenea vicii atunci când e cazul.

Un al cincilea proiect de desfiinţare a SIIJ a venit, la începutul anului 2020, de la Ministerul Justiţiei. Fostul ministru Cătălin Predoiu a însoţit desfiinţarea Secţiei Speciale de două prevederi pe care el le-a numit garanţii suplimentare de independenţă a magistraţilor: un aviz al procurorului general la punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva unui judecător sau procuror şi un aviz al secţiei corespunzătoare a CSM la trimiterea în judecată. Proiectul a zăcut mai bine de un an la CSM, care n-a catadicsit să-l avizeze.

Succesorul său, Stelian Ion, a preluat aproape integral proiectul lui Predoiu, dar a eliminat cele două garanţii suplimentare, catalogându-le drept super-imunităţi. Proiectul său a primit un fel de aviz negativ de la CSM: Consiliul nu pare a reproşa atât desfiinţarea Secţiei în sine, cât faptul că nu se instituie în loc alte garanţii de independenţă a magistraţilor – măcar de genul celor propuse de Cătălin Predoiu. Stelian Ion a rămas însă pe poziţii – „fără super-imunităţi” - şi a adus în Guvern proiectul aşa cum l-a scris iniţial.

Între timp însă, s-a schimbat nu doar majoritatea parlamentară, dar şi şeful Consiliului Legislativ. Organismul este condus acum chiar de Florin Iordache, părintele ordonanţei 13 şi al Secţiei Speciale. Sub semnătura sa, Consiliul Legislativ a avizat pozitiv proiectul lui Stelian Ion şi mulţi au chiuit de bucurie că, în sfârşit, Florin Iordache a ajuns în situaţia de a contribui la uciderea monstrului pe care l-a creat. Cei care au chiuit s-au bucurat degeaba.

În avizul Consiliului Legislativ, deşi pozitiv, Florin Iordache a menţionat în premieră potenţialul de neconstituţionalitate al legii de desfiinţare a SIIJ, invocând fix considerentul plantat cu trei ani în urmă în decizia CCR: înfiinţarea SIIJ ar fi o garanţie legală a principiului independenţei justiţiei.

Proiectul lui Stelian Ion urmează să fie aprobat în Guvern şi apoi transmis spre adoptare Parlamentului. Dacă şi Guvernul, şi majoritatea parlamentară se dovedesc la fel de intransigente ca Stelian Ion şi nu prevăd măcar una dintre garanţiile propuse de Cătălin Predoiu (ambele ar fi, într-adevăr, cam excesiv), tare mă tem că soarta proiectului e pecetluită: PSD va ataca legea la Curtea Constituţională, iar Curtea domnului Dorneanu va declara legea ca fiind neconstituţională, pe motiv că ar înlătura o garanţie de independenţă a magistraţilor.

Merită riscat?

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite