Guvernul strânge cureaua. Pensiile speciale ale primarilor – amânate, lefurile demnitarilor – îngheţate

Premierul Nicolae Ciucă, vicepremierul Sorin Grindeanu şi liderul PNL, Florin Roman

Guvernul Ciucă amână cu încă un an intrarea în vigoare a pensiilor speciale ale aleşilor locali, va îngheţa lefurile demnitarilor, care în caz contrar ar fi crescut dublu faţă de salariile normale, dar şi sporurile bugetarilor.

Guvernul va adopta în şedinţa de vineri o ordonanţă de urgenţă cu numeroase prevederi privind veniturile bugetarilor pentru anul 2022, în aceasta fiind prevăzute inclusiv prorogarea pentru încă un an a intrării în plată a pensiilor speciale pentru aleşii locali, dar şi îngheţarea salariilor demnitarilor. Salariile demnitarilor ar fi îngheţate pentru al treilea an la rând, prima dată fiind luată decizia de Guvernul Orban, în decembrie 2019.

Surse din conducerea PSD au precizat pentru „Adevărul” că îngheţarea salariilor demnitarilor are loc în contextul mai multor probleme cu care s-ar fi confruntat guvernanţii, atât ca povară financiară pentru noul buget, dar şi ca imagine. Raţiunea financiară a îngheţării indemnizaţiilor demnitarilor – adică deputaţi, senatori, miniştri, secretari de stat, şefi de agenţii, oficii, consiliile la nivel central şi aşa mai departe – este legată de un cost considerabil, în condiţiile în care veniturile acestei categorii ar urma să fie mărite cu 23%, iar lefurile lor sunt pe măsură. Pentru că nu au mai fost mărite indemnizaţiile de la începutul lui 2019 şi pentru că aceste venituri se calculează ca salariu minim aflat în plată înmulţit cu un indice stabilit prin Legea salarizării unitare din 2017, indice diferenţiat în funcţie de poziţia ocupată în stat, raportarea la salariul minim ar fi la cuantumul de 2.550 de lei, faţă de 2.080 cât este în prezent. 

De exemplu, lui Klaus Iohannis, în caz de neîngheţare a salariilor demnitarilor, indemnizaţia i-ar creşte de la un brut de 24.960 de lei la unul de 30.600 de lei. Indemnizaţiile senatorilor şi deputaţilor fără nicio funcţie de conducere ar creşte de la 18.720 de lei la 22.950 de lei, adică cu 4.200 de lei, aproape două salarii minime pe economie. De asemenea, la nivelul Parlamentului, ar fi urmat o întreagă recalculare a veniturilor de care pot beneficia aleşii din Legislativ, pentru că sumele forfetare, chiria şi alte cheltuieli ţin cont de indemnizaţia în plată.

Evitarea unei creşteri de 23%

Potrivit informaţiilor „Adevărul”, problema de imagine şi de justificare publică este că ar fi foarte greu de explicat electoratului de ce pentru cetăţenii de rând au fost negocieri dure pentru fiecare procent de creştere şi până la urmă măririle au fost de doar câteva sute de lei, în timp ce, pentru demnitari, care oricum au venituri mari, majorarea lefurilor ar fi 23%. De altfel, vor fi îngheţate şi toate sporurile, iar orele suplimentare vor fi compensate cu zile libere, potrivit unor surse guvernamentale.

Şi pensiile speciale ale aleşilor locali vor fi prorogate pentru încă un an, mişcare prin care Guvernul Ciucă evită un efort bugetar de încă 600 de milioane de lei pentru anul 2022, adică o treime, de exemplu, din ceea ce înseamnă banii alocaţi suplimentar pentru mărirea alocaţiilor copiilor. Singurele creşteri vor fi la categorii de personal din sistemul de învăţământ, cel din sănătate, poliţişti şi militari, potrivit Legii salarizării unitare.

Final de 2021 sau început de 2022

Nicolae Ciucă ar vrea ca vineri să fie pus în transparenţă publică bugetul pe 2022, pentru ca luni să fie adoptat proiectul de lege de către Guvern şi trimis Parlamentului. Dezbaterile ar urma să aibă loc marţi şi miercuri, iar joi, pe 23 decembrie, să fie dat votul din plen. Potrivit unor surse politice, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a transmis că nu poate fi gata bugetul până la sfârşitul anului, Executivul fiind în căutarea mai multor surse de finanţare pentru a putea să se încadreze în deficitul bugetar de 5,84%. Rapiditatea adoptării bugetului contează, pentru că, în funcţie de momentul promulgării lui, autorităţile locale pot să grăbească aprobarea propriilor bugete, în termen de maximum 60 de zile, şi îşi pot programa priorităţile.