Europarlamentarele nu sunt un reper pentru prezidenţiale. Electoratul român, în cădere liberă

Europarlamentarele nu sunt un reper pentru prezidenţiale. Electoratul român, în cădere liberă

Alegerile europene au avut loc pe 25 mai FOTO Arhiva Adevărul

Euroalegerile, care au avut loc în 25 mai, nu sunt un indicator bun al rezultatelor probabile de la următoarele alegeri naţionale, respectiv alegerile prezidenţiale, arată un studiu publicat în revista „Expert Electoral“. Totodată, România se află în faţa unui declin a numărului de alegători, populaţia electorală fiind prefigurată să ajungă la 17,6 milioane, în 2030, cu aproape cinci milioane mai puţin decât în prezent.

Ştiri pe aceeaşi temă

Revista Expert Electoral, o publicaţie trimestrială aflată sub egida Autorităţii Electorale (AEP), a scos un nou număr care este dedicat, în totalitate, alegerilor europarlamentare din 25 mai.

„Impactul alegerilor europarlamentare asupra alegerilor naţionale în România“ este titlul articolului lui Silviu-Dan Mateescu, doctor în ştiinţe politice. Mateescu identifică o teorie standard şi două abordări distincte referitoare la euroalegeri. 

Teoria standard despre alegerile pentru Parlamentul European le descrie ca fiind competiţia de la jumătatea ciclului electoral astfel încât alegătorii le utilizează, în principal, pentru a pedepsi partidul sau partidele de guvernământ. În cadrul literaturii de specialitate referitoare la alegerile pentru Parlamentul European se conturează două abordări.

„Prima dintre aceste este modelul propus de Reif şi Schmitt, care se referă la faptul că euroalegerile se află în plan secund, de primă împortanţă fiind alegerile naţionale. Cele două tipuri de scrutin nu pot fi separate pentru că temele alegerilor de prim rang vor influenţa eletoratul la alegerile din planul doi, foarte importantă fiind situaţia scenei politice interne de la momentul alegerilor de rang doi“, se precizează  în sursa citată.


În România, această abordare se confirmă doar parţial. Cele două partide aflate la guvernare, în 2004, au avut traiectorii electorale diferite la europarlamentare: în timp ce PNL a suferit o scădere, PDL şi-a dublat scorul obţinut la scrutinul anterior.

Partidele de guvernare, scoruri diferite

Ce de-a doua abordare susţine ideea că temele europene influenţează rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European. Atitudinea faţă de integrarea europeană influenţează gradul de participare la alegerile europene. Este mai probabil ca cetăţenii să voteze la euroalegeri decât cei care se opun acesteia.

„Nici predicţia conform căreia partidele de la guvernare pierd sau câştigă voturi la alegerile europene în funcţie de evoluţia economiei se confirmă, de asemenea, parţial. PNL a scăzut în procent, deşi evoluţia economică a fost una pozitivă. PSD şi PNL, cele două partide aflate în scădere la euroalegerile din 2007, au recuperat la alegerile naţionale pentru Parlamentul României, în anul imediat următor, iar PDL şi-a consolidat avansul electoral obţinut în 2007“, mai arată Mateescu.

O altă observaţie se referă la faptul că scorul obţinut de PRM, la diferenţă de aproape zece procente între alegerile naţionale din 2005 şi cele europarlamentare din 2007, infirmă ipoteza conform căreia partidele extremiste vor obţine rezultate mai bune la europarlamentare. extremiste vor obţine rezultate mai bune la europarlamentare.

Puterea, taxată de electorat

În 2009, rezultatul alegerilor europarlamentare a adus pierderi pentru coaliţia de guvernare formată din PSD şi PDL. Cele două partide de guvernare au suferit pierderi pe fondul deteriorării economice. În 2014, din nou, partidele de guvernământ au obţinut rezultate diferite: pe de-o parte PSD, care a reuşit un scor bun la alegerile eruoparlamentare, şi PNL, care a înregistrat pierderi.

„Pentru România, alegerile europarlamentare nu sunt un indicator al rezultatelor probabile de la următoarele alegeri naţionale. Cele două teorii nu se aplică 100% în cazul României. Electoratul pedepseşte partidele de guvernare în cazul unei evoluţii economice slae, dar este importantă percepţia alegeătorilor cu privire la care dintre partidele aflate la guvernare este dominant şi cine ia deciziile economice. O altă observaţie este legată de PNL şid e slaba capacitate de a mobiliza electoratul la alegerile europarlamentare“, este concluzia specialistului.

Alegătorii, în scădere

Într-un alt articol din revista Expert Electoral, profesorul doctor Vasile Gheţău a realizat o radiografie a electoratului român prezent la euroalegerile din 25 mai.

Datele publicate de Autoritatea Electorală Permanentă arată un număr de 18.285.509 alegători cu vârste de peste 18 ani, la 10 mai 2014. „Odată cu reducerea numărului de născuţi după anul 1990 s-a instalat şi reculul celor care au ajuns la vârsta de 18 ani îndeosebi după anul 2009, numărul intrărilor în populaţia electorală fiind inferior celui al ieşirilor, iar populaţia de 18 ani şi peste este în scădere începând cu anul 2010. Diminuarea intrărilor, cauzată de scăderea natalităţii, erodează constant mărimea populaţiei de 18 ani şi peste, ea urmând să cobare de la 18,3 milioane astăzi, la 18 milioane în anul 2023 şi să ajungă la 17,6 milioane în anul 2030“, se precizează în articolul semnat de Vasile Gheţău.

O informaţie nouă furnizată de AEP la aceste alegeri  este distribuţia pe sexe şi vârste. „Femeile sunt mai numeroase, în populaţia de peste 18 ani şi peste, ponderea lor fiind de 52%. Explicaţia vine din mortalitatea mai scăzută decât cea a bărbaţilor şi o speranţă de viaţă mai ridicată. În ce priveşte diferenţa în funcţie de vârstă, bărbaţii care au vârste apropiate de 50 de ani sunt mai numeroşi decât femeile. Superioritatea numerică a femeilor după această vârstă este însă netă. Aceste particularităţi din structura pe sexe şi vârste a electoratului, ca şi cele în funcţie de mediul de provenienţă, trebuie să aibă echivalent în strategiile electorale ale partidelor politice“, este prezentarea realizată de Gheţău.

Citeşte şi:

Românii îşi vor vota preşedintele pe 2 şi 16 noiembrie. Mandatul lui Băsescu expiră în decembrie

Guvernul a adoptat joi proiectul de hotărâre care stabileşte că primul tur al alegerilor va avea loc pe 2 noiembrie, iar al doilea la diferenţă de două săptămâni, deşi mandatul preşedintelui Traian Băsescu expirăpe 21 decembrie.

Dragnea: Cel mai mare risc pentru PSD ar fi să se divizeze în competiţia internă pentru prezidenţiale

eşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, a susţinut, miercuri, referindu-se la posibilitatea organizării de alegeri preliminare în partid pentru desemnarea prezidenţiabilului, că cel mai mare risc pentru PSD ar fi ca formaţiunea să se divizeze într-o competiţie internă.

Tăriceanu îşi anunţă candidatura la alegerile prezidenţiale

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăricean, anunţă, în ziua Congresului PNL, că va candida la alegerile prezidenţiale din acest an.

Iohannis trezeşte, din greşeală, candidatul din Antonescu

REVENIRE Klaus Iohannis a fost înscăunat preşedinte PNL, la Congresul de sâmbătă, dar nu a reuşit să-şi adjudece şi poziţia de prezidenţiabil, pentru care se va lupta, în Delegaţia Permanentă, cu omul care l-a adus în partid: Crin Antonescu

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările