Dragoş Tudorache explică ce drepturi vor avea muncitorii sezonieri după Rezoluţia adoptată de Parlamentul European: leafă, chirie, condiţii de muncă şi de cazare
0
Europarlamentarul PLUS Dragoş Tudorache a explicat, la Adevărul Live, modul în care vor fi protejate drepturile sezonierilor români după Rezoluţia adoptată săptămâna trecută de Parlamentul European. De asemenea, eurodeputatul PLUS a vorbit despre fondurile europene alocate României pentru a depăşi criza economică generată de pandemie: nu mai puţin de 70 de miliarde de euro.
Adevărul: Ce s-a schimbat după această rezoluţie a Parlamentului European în viata muncitorului român?
Dragoş Tudorache: Muncitorii români nu s-au inventat de ieri, sunt o realitate a Europei. Şi nici de când România s-a alăturat UE. Sunt comunităţi de exemplu de Italieni care s-au instalat în anii 40 tot ca sezonieri. E o realitate mai puţin văzută dar care iată că în sfârşit şi-a găsit un loc în agenda de priorităţi a Europei. Ce s-a întâmlat săptămâna trecută în PE nu înseamnă că avem un cadru fix însă sperăm ca în curând să vedem un cadru juridic pentru a vedea şi o legislaţie.
Foarte curând ce înseamnă?
Acesta e un test politic să vedem dacă doamna von der Leyen se va ţine de angajament.
Cum s-a ajuns la această rezoluţie?
În primul rând pentru culise vă recomand să vorbiţi şi cu Dragoş Pâslaru care este autorul moral pentru această rezoluţie. Pentru astfel de dosare cred că separarea grupurilor politice e mai puţin relevantă. Eu mă bucur să văd că un astfel de dosar s-a putut lucra împreună şi ne-am putut mobiliza dincolo de familiile politice. A fost un sprijin şi de la colegii de la PNL din PPE, acelaşi lucru s-a întâmplat şi la social-democraţi. A fost un efort general, nu contează acum să ne alocăm un merit sau altu. Rezoluţia a strâns consens. A fost votată de o mare majoritate din toate grupurile politice. Contează foarte mult şi dă un semnal. Va fi greu pentru Comisia Europeană să o ignore.
Dacă această rezoluţie va intra în vigoare nu vom mai asista la acele imagini cu muncitori români dormind unul peste altul în vestul Europei.
Aşa ar trebui. Chiar dacă ar mai fi cazuri în care nu se aplică ar trebui amenzi foarte mari. Ar trebui să fie clare drepturile pe care sezonierii se pot sprijini, în ce condiţii dorm, în ce condiţii stau, ce se întâmplă cu salariul lor. Toate aceste condiţii lăsate la atitudinea contractorilor ar trebui să dispară. Sau cel puţin noi asta ne-am dori,
Rezoluţia PE e o veste bună. Însă pe de altă parte Guvernul României nu ar trebui să gândească un plan de acţiune pentru a ţine aceşti muncitori în România?
Da, asta e un lucru evident. Oamenii aleg să plece nu pentru că le e drag să meaargă în acele condiţii. O fac de nevoie pentru că aici nu au oportunităţi. Orice guvern are datoria să asigure acele oportunităţi. Orice investitor care vine în România vede că pe primul loc e problame lipsei de muncă, a doua infrastructura.
În ultimele săptămâni s-a vorbit mai mult ca niciodată despre banii europeni alocaţi României, nu despe acele fonduri europene tradiţionale pe care oricum nu reuşim să la absorbim în integralitate. Vorbim aici de un pachet special de 33 de mld, pe care Comisia Europeană le va oferi României. Dacă în toamnă veţi intra la guvernare, care vor fi priorităţile guvernului din care eventual veţi face parte pentru a cheltui aceste fonduri?
Haideţi să vorbim depriorităţile pe fond. Deci în ce domenii anume ar trebui investiţi aceşti bani şi apoi ce anume ar trebui făcut pentru a ne asigura că putem cheltui într-adevăr acei bani în acele domenii. Încotro ar trebui să se ducă banii ăştia. Nouă ne este evident că ei trebuie să meargă pe trei paliere. În primul rând investiţii publice. E esenţial să demarăm proiecte de investiţii care să canalizeze o dezvoltare a României în domenii cheie de la infrastructură rutieră până la infrastructură digitală, spitale şcoli. Al doilea palier este cel care ţine de sprijinirea antreprenoriatului. Ni s-a dovedit şi în acestă criză că atunci când în economie este greu tot pe antreprenori ne sprijinim. Tot de la ei aşteptăm soluţiile şi până la urmă tot ei sunt şi cei care generează locuri de muncă şi bunăstare. Ei au nevoie de un sprijin clar, articulat şi concret care să-i ajute de fapt să acceseze aceste oportunităţi de finanţare. Şi asta înseamnă mai puţină birocraţie, simplitate în regulile de acces a fondurilor europene şi o relaţie să spun mult mai articulată între stat şi antreprenor.
Apoi, investiţii în oameni. Spuneam înainte despre lipsa forţei de muncă. Deci trebuie să investim în educaţie, în sănătate, pentru că dacă vrem să ţinem forţa de muncă în România, nu-i o chestiune doar legată de locurile de muncă ci şi de ceea ce ecosistemul pe care un cetăţean vrea să-l găsească în jurul locului de muncă. Că ar vrea să aibă o grădiniţă, o şcoală în care să-şi ducă copii, vrea să ştie că merge bine într-un spital şi nu se îmbolnăveşte. Din orice studiu făcut de orice companie care vrea să se aşeze undeva, se uită la acest ecosistem pentru că ştie că altfel nu poate să-şi ţină oamenii în locul respectiv. Şi atunci, investiţia aceasta în oameni trebuie să primească tot ce ţine de aceste servicii de bază. Deci aceasta este cerul. În aceste direcţie trebuie să ducem banii.
Şi acuma, cum o vom face? Pentru că indiferent, contează mai puţin ideologie, dacă-i întrebăm pe liberali sau pe pesedişti, toţi vor spune că e nevoie de bani în infrastructură, în sprijinirea antreprenoriatului şi în oameni. Însă ceea ce e esenţial e cum anume ducem banii acolo. Sunt nişte dare ale societăţii pe care le ştim foarte bine şi ale administraţiei, pe care dacă nu le rezolvăm de la bun început, indiferent unde vrem noi să ducem banii, nu vom reuşi să facem altceva decât ce am făcut de 13 ani încoace. Şi anume să vedem cum ne trec banii prin faţă. Şi atunci trebuie să investim de la bun început în administraţie, trebuie să creştem capacitatea administraţiei de a genera proiecte, de a ajuta antreprenorii acolo unde şi antreprenorii trebuie să participe în acest proces, de a lucra cu ei, şi de a duce aceste proiecte eligibile în faţa instituţiilor, fie că sunt naţionale, fie că sunt europene care să le finanţeze. În al doilea rând, e nevoie de o administraţie corectă. Trebuie să luptăm împotriva fraudei şi a corupţiei. Alt fenomen care ne-a afecta în ultimii 13 ani, capacitatea noastră de a gestiona cum trebuie fondurile europene pe două paliere. O dată că teama fraudei şi de corupţie şi modul în care ele au făcut parte din sistemul nostru administrativ au paralizat de multe ori procese administrative importante. Şi am văzut-o cu ochii noştri când am fost la guvernare în 2015-2016, proiecte întregi care stau paralizate în sertare pentru că nimeni din administraţie nu-şi asumă responsabilitate să pună semnătură pe un contract. Şi în al doilea rând instrumente eficiente de a lupta împotriva fraudei şi a corupţiei acolo unde ea există. Dacă noi creştem această capacitate administrativă de a genera proiecte şi de a folosi aceşt bani şi eliminăm frauda şi corupţia din sistem, eu sunt convins că vom crea acele măsuri suport orizontale care apoi să permită deblocarea şi utilizarea acestor bani.
E o oportunitate cu care nu ne vom mai întâlni foarte curând. Sunt în total cele 33 de mld plus cele 40 din cadrul financiar multianual care-i revin României fac un total de 73 de mld. Sunt 73 de mld de euro la dispoziţia României pentru ieşirea din această criză şi pentru dezvoltarea României pe următorii şapte ani. E o oportunitate fără precedent aş îndrăzni să spun, pe care dacă o ratăm, dacă nu punem oamenii acolo unde se vor lua deciziile şi se vor implementa aceste fonduri, e o oportunitate pe care o ratăm pentru generaţiile care vin după.
Este aceasta ultima şansă ca România să prindă din urmă ţările civilizate?
Da. Fără nicio nuanţă, e ultima şansă. Dacă noi în următorii şapte ani nu aderăm la zona euro, acolo unde se vor lua toate deciziile importante la nivel european. Vedeţi tendinţa foarte clară, inclusiv deciziile politice majore se vor concentra sau riscă să se concentreze din ce în ce mai mult pe clubul euro. Aderarea la zona euro devine un obiectiv strategic pentru România pentru următorii ani, repet nu numai din perspectivă economică ci şi din perspectivă politică. Dacă vrem să evităm să rămânem într-un cerc concentric, al doilea, al treila, al patrulea, al cincilea, în cazul în care nu ştim exact cum se va produce această reformă instituţională, această transformare a proiectului european ce va avea loc în următorii ani, eu sper să se ducă spre o mai mare integrare, dar există suficiente forţe politice care vor încerca să tragă această integrare înapoi. Noi avem o datorie faţă de cetăţenii români să ducem România în primul cerc concentric. Şi atunci indiferent de cum se va aşeza proiectul european, noi trebuie să fim acolo unde se vor lua deciziile importante, iar asta înseamnă zona euro.
Din toamnă dacă intraţi la guvernare sunteţi dispus să reveniţi în România pentru o funcţie de ministru?Proiectul meu e România. Aici în PE am venit pentru că era o oportunitate de a ajuta România. Dacă electoratul decide să ne dea această ocazie, dacă e nevoie de mine, voi veni.
Ce se întâmplă cu negocierile USR şi PLUS privind fuziunea?
Merg înainte, la început de august vom avea Congres comun. Suntem în fază de consultări. Ne pregătim activ pentru acest proces şi credem mult în el. E şi răspunsul pe care electoraul nostru îl aşteaptă. E întregirea proiectului nostru politic pe care ni l-am asumat de la început.
Deci cu siguranţă vom avea în august un Congres de fuziune. Va fi stabilit şi viitorul preşedinte sau va fi o versiune duală?
Fuziunea pentru a fi întregită juridic are nevoie de o confirmare în faţa tribunalului. Suntem forţaţi să prevedem o perioadă de tranziţie care ne va duce probabil până la alegerile parlamentare şi apoi vom avea un nou Congres.
Ce scor vă propuneţi pentru următoarele alegerile locale şi parlamentare?
Nu vreau să dau cifre dau reau să vă spun un obiectiv pe care eu mi l-am asumat în faţa colegilor de partid şi anume să fim alături de cei care vor avea cel mai bun scor. Deci obiectivul nostru e să fim umăr la umăr cu formaţiunea cu care cel mai probabil ca trebui să facem o coaliţie de guvernare şi o coaliţie pentru majoritatea parlamentară. Vrem să fim în acea coaliţie şi majoitate ca partener egal. De aceea scorul pe care ni-l propunem e un scor care să ne aducă cât mai aproape de viitorii noştri parteneri.
Anul trecut la alegerile parlamentare aproape că aţi atins scorul PSD, aţi fost umăr la umăr. Credeţi că la alegerila perlamentare veţi putea depăşi PSD?
Sunt convins.
Se încarcă comentariile...
