La Tuşnad, liderul maghiar a lansat, în 2014,  conceptul democraţiei iliberale, iar, acum, în 2018, a folosit prilejul pentru a ţine un discurs amplu în care şi-a definit politicile pentru următorii ani privind cele mai sensibile teme, cum sunt imigraţia, relaţiile cu Rusia, democraţia iliberală şi democraţie-creştină, alunecarea Europei spre dreapta, viitoarele alegeri europene, Donald Trump, Vladimir Putin, Orientul Mijlociu şi, nu în ultimul rând, reconstrucţia Bazinului Carpatic şi a Europei Centrale conform propriei viziuni a lui Viktor Orban.

Cum vede premierul de la Budapesta Ungaria în 2030?

În primele cinci ţări ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte condiţiile de viaţă şi de muncă. În primele cinci ţări ale UE din punct de vedere al competitivităţii. O ţară care să fi oprit declinul demografic. O ţară interconectată dincolo de frontiere din punct de vedere al reţelelor de transport şi energetice. Viktor Orban a vorbit ca un lider politic în faţa propriului electorat, căruia i-a şi mulţumit pentru voturile primite la alegerile trecute şi l-a îndemnat să voteze la fel şi pentru alegerile europarlamentare viitoare.

La o zi după discursul premierului maghiar, din partea premierului român, Viorica Dăncilă, ne-a venit un comunicat legat de sărbătorirea Zilei Imnului Naţional în care şeful guvernului încurca Câmpia Libertăţii cu Câmpul lui Horea, amestecând Blajul din 1848 cu Alba Iulia 1918.

Asta este diferenţa!

Premierul Ungariei vorbeşte în România despre Centenar lăudând sloganul UDMR „1000 de ani în Transilvania, 100 de ani în România”, în timp ce premierul României nu are nici cea mai mică noţiune de istorie naţională şi încurcă marile momente în care românii transilvăneni au cerut unirea cu Ţara.

La Tuşnad, premierul maghiar s-a prezentat ca lider al Europei Centrale în numele căreia a vorbit. El nu s-a limitat numai la Bazinul Carpatic, ci s-a referit la întreaga Europă Centrală şi viitorul pe care leadershipul său l-ar inspira.

Ce propune România propriilor cetăţeni în Anul Centenarului? Nimic!

Dacă o ţinem tot aşa, nu numai că am rezolvat Centenarul, dar sigur avem să fim ocupaţi şi următoarea sută de ani.

Dezvoltarea ţării, conectarea prin autostrăzi şi căi ferate de mare viteză, utilizarea resurselor energetice prezente şi viitoare, răspunsurile pentru problemele tot mai complexe ale lumii în care trăim, toate astea lipsesc cu desăvârşire din discursul oficialilor de la Bucureşti.

Avem în schimb, mobilizarea întregii poliţii pentru a rezolva marea problemă a plăcuţelor „MPSD”! Pentru asta şi-au luat leafa compartimente întregi ale Poliţiei. Iar victoria a venit. Plăcuţele au fost confiscate şi proprietarului i s-a întocmit dosar.

Asta da viziune, asta da realizare a statului la aniversarea Centenarului!

Dacă o ţinem tot aşa, nu numai că am rezolvat Centenarul, dar sigur avem să fim ocupaţi şi următoarea sută de ani. Până atunci putem spera că Viorica Dăncilă va afla care este diferenţa dintre Blaj şi Alba Iulia, dintre 1848 şi 1918, dintre macedoni şi macedoneni, dintre Priştina şi Skopje şi, în general vorbind, poate se lămureşte ce caută prin istoria României. În timp ce Viktor Orban ştie prea bine ce caută în campaniile sale electorale prin România şi o spune tare, fără teamă că ar primi vreo replică din partea guvernanţilor de la Bucureşti!