Cîţu, în punctul de vedere transmis CCR: Depăşirea prezentului conflict juridic de natură constituţională poate fi realizată numai prin sancţionarea Parlamentului

Cîţu, în punctul de vedere transmis CCR: Depăşirea prezentului conflict juridic de natură constituţională poate fi realizată numai prin sancţionarea Parlamentului

Premierul Florin Cîţu  FOTO: Inquam Photos / Sabin Cîrstoveanu

Punctul de vedere transmis de Guvern către Curtea Constituţională în ceea ce priveşte sesizarea asupra moţiunii de cenzură USR - AUR arată că starea de conflictul dintre Guvern şi Parlament pe care o sesizează poate fi depăşită doar prin sancţionarea Parlamentului. În punctul său de vedere, Guvernul mai arată că Parlamentului şi-a realizat în mod abuziv competenţa prevăzută de Constituţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Considerăm că depăşirea prezentului conflict juridic de natură constituţională poate fi realizată numai prin sancţionarea de către Curtea Constituţională a Bucureşti 27 Parlamentului, care şi-a realizat în mod abuziv competenţa prevăzută la art. 113 alin. 2 din Constituţie. În consecinţă, solicităm Curţii Constituţionale să constate că nerespectarea prevederilor art. 113 alin. 2 din Constituţie atât sub aspectul condiţiilor de validitate pentru iniţierea moţiunii de cenzură, cât şi sub cel al obligaţiei comunicării acesteia către Guvern la data depunerii, împiedică continuarea derulării procedurii parlamentare prin trecerea la etapa dezbaterii şi votării moţiunii de cenzură depusă în data de 3 septembrie a.c. şi comunicată Guvernului în data de 7 septembrie”, a transmis Guvernul.

Documentul Transmis de Executiv explică faptul că „prin Preşedintele Camerei Deputaţilor, a comunicat Guvernului României o moţiune de cenzură cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 113 alin. (2) teza a doua din Constituţie. Aceste fapte se constituie într-o conduită neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă şi a generat o situaţie conflictuală a cărei origine rezultă chiar din textul constituţional”. 
 
„Comportamentul neconstituţional şi neloial al Parlamentului prin Preşedintele Camerei Deputaţilor nu poate fi justificat prin argumentul că Birourile permanente ale celor două Camere nu s-au putut întruni din lipsă cvorum în şedinţele convocate în datele de 3, 4, 6 şi 7 septembrie 2021”, mai arată sursa citată, preccizând că prin urmare, „comunicarea către Guvern a moţiunii de cenzură depuse în data de 3 septembrie a.c. peste termenul constituţional a permis iniţiatorilor înlocuirea semnăturilor neregular depuse şi completarea în acest mod a numărului minim de semnatari cerut de Legea fundamentală”.
 
Documentul transmis de Executiv exclude implicarea premierului în conflictul juridic, explicând faptul că nu  se face referire la atribuţii constituţionale proprii ale prim-ministrului, ci la moduli în care Parlamentul a înţeles să îşi îndeplinească competenţa constituţională de control politic asupra Guvernului. 
 
„Prin raportare la prezentul conflict juridic de natură constituţională, prim-ministrul este titular al sesizării, iar nu parte în conflictul juridic de natură constituţională, întrucât conflictul nu poartă asupra unor atribuţii constituţionale proprii ale prim-ministrului, ci asupra modului în care Parlamentul a înţeles să îşi îndeplinească competenţa constituţională de control politic asupra Guvernului prin iniţierea, depunerea şi comunicarea unei moţiuni de cenzură”, mai arată sursa citată.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările