CCR încuviinţează turismul electoral

CCR încuviinţează turismul
electoral

Magistraţii CCR au luat o decizie surprinzătoare

Curtea Constituţională a statuat că ordonanţa de urgenţă care desfiinţează secţiile de vot speciale pentru alegerile prezidenţiale din luna noiembrie este constituţională. Ce înseamnă această decizie?

Ştiri pe aceeaşi temă

Curtea Constituţională a României (CCR) a respins sesizarea ACL referitoare la Ordonanţa de Urgenţă 45/2014 privind modificarea Legii pentru alegerea Preşedintelui. „OUG este constituţională în integralitate“, au declarat surse din CCR pentru Mediafax. Ordonanţa modifică legea în sensul în care desfiinţează secţiile speciale de vot, în care puteau vota cetăţenii care nu se aflau în localitatea de domiciliu în ziua scrutinului.

Suspiciuni de fraudă
De obicei, aceste secţii erau organizate în gări, autogări şi campusuri universitare. Avantajul acestor secţii speciale era următorul: permitea o cuantificare clară a numărului de alegători aflaţi în tranzit şi, astfel, era descurajat turismul electoral. Acum, la alegerile prezidenţiale din noiembrie, alegătorii vor putea vota în orice secţie. Deşi pare mai comod pentru electorat, reglementarea Guvernului încurajează, de fapt, votul multiplu şi fraudele electorale. Este mult mai uşor ca votanţii să fie plimbaţi cu autocarele dintr-un judeţ în altul, să poată vota la mai multe secţii. Şi, în acelaşi timp, este mult mai greu de verificat toate listele speciale din fiecare secţie de vot, decât ar fi fost verificate câteva secţii speciale din întreaga ţară.

Poziţia Guvernului
Executivul condus de Ponta a venit cu argumente slabe atunci când a motivat schimbarea legii prin ordonanţă de urgenţă. „Din practica anterioară a organizării alegerilor s-a constatat că au fost situaţii în care câteva sute de secţii de votare din localităţile mari şi din zonele turistice au fost extrem de aglomerate, iar în alte câteva mii de astfel de secţii, constituite în localităţile mici, rurale, fluxul alegătorilor a fost deosebit de redus“, se arată în nota de fundamentare a Guvernului.

Însă Executivul putea organiza mai multe secţii speciale de vot în oraşele mari şi, de asemenea, putea micşora numărul secţiilor speciale în localităţi sau în oraşe mai mici, pentru mai multă eficienţă. Decizia CCR este cu atât mai surprinzătoare cu cât contrazice chiar propria jurisprudenţă. Ori de câte ori s-a pronunţat pe speţe ce vizau legislaţia electorală, CCR a recomandat să nu se aducă modificări cu mai puţin de un an înainte de data alegerilor. Chiar şi atunci când au admis scăderea pragului la referendumul de demitere a preşedintelui, CCR a dispus ca legea să nu intre în vigoare decât peste un an. Or, modificările la legea actuală au fost operate de Guvernul Ponta cu doar cinci luni înainte de primul tur al prezidenţialelor, prin ordonanţă de urgenţă, nici măcar prin lege. În plus, chiar şi Comisia de la Veneţia – organism internaţional ce urmăreşte legislaţia electorală a ţărilor europene – recomandă ca legea electorală să nu fie modificată în an electoral.

Acelaşi lucru l-a reclamat şi candidatul ACL la Preşedinţie, Klaus Iohannis. „Nu poate Guvernul, cu un candidat la Preşedinţie, cu puţine zile înainte de alegeri, să modifice legislaţia care se referă la aceste alegeri. Victor Ponta, prin instrumentele guvernamentale, şi-ar crea un avantaj competiţional şi acest lucru îl considerăm, nu numai noi, ci şi Comisia de la Veneţia, inacceptabil. Am formulat astfel o solicitare de chemare în judecată a Guvernului, în care am invocat excepţia de neconstituţionalitate şi credem că instanţa va trimite la Curtea Constituţională ordonanţa, de unde vom avea un răspuns tranşant“, spunea atunci Iohannis. Răspunsul a venit în defavoarea Opoziţiei. ;


Internet şi cartele, fără buletin
Tot ieri, Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către CCR. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi. „Curtea a constatat că dispoziţiile legii criticate nu au un caracter precis şi previzibil, iar modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (n.r.- cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (n.r.- reţele wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz“, au motivat judecătorii CCR, care au continuat criticile: „Dispoziţiile legale criticate nu numai că relativizează garanţiile de siguranţă a reţinerii şi păstrării datelor, neimpunând standarde corespunzătoare de asigurare a nivelului de securitate şi confidenţialitate care să poată fi controlate efectiv, ci, prin lipsa oricărei reglementări cu privire la modalitatea de accesare şi utilizare a datelor cu caracter personal, legea este viciată în mod iremediabil“. Decizia CCR a venit ca urmare a solicitării Avocatului Poporului, care a reclamat că Legea nu respectă „ocrotirea vieţii intime“.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările