Biblioteca Naţională a României, de şase ani fără autorizaţie de incendiu. Metoda de prevenţie: o foaie lipită în geam

Biblioteca Naţională a României, de şase
ani fără autorizaţie de incendiu. Metoda de prevenţie: o foaie lipită în geam

Biblioteca Naţională a României. FOTO Sever Fgeorghe

Biblioteca Naţională a României, administrată de Ministerul Culturii, funcţionează fără autorizaţie ISU de securitate la incendiu din 2012. Directorul interimar spune că Biblioteca nu încalcă legea. Un anunţ lipit în geam îi avertizează pe vizitatori că imobilul nu are respectiva autorizaţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Biblioteca Naţională a României, inaugurată în aprilie 2012 după o investiţie de aproximativ 105 milioane de euro, funcţionează şi astăzi fără autorizaţie ISU de securitate la incendiu. Deşi Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor obligă administratorii sau conducătorii instituţiei să solicite şi să obţină aceste autorizaţii, instituţia aflată sub coordonarea Ministerului Culturii se încadrează în categoria clădirilor administrate de stat care nu respectă o astfel de prevedere.

Ca răspuns la o solicitare „Adevărul“, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a precizat că avizul, mai exact fişa tehnică de funcţionare, a fost emisă în 2008, însă autorizaţia nu a putut fi eliberată din cauza nerespectării condiţiilor. „Pentru obiectivul Biblioteca Naţională a fost emis din partea instituţiei noastre un aviz (fişă tehnică) în anul 2008. Ulterior, deşi a fost solicitată autorizaţia de securitate la incendiu, aceasta nu a fost obţinută deoarece nu au fost respectate condiţiile care au stat la baza eliberării avizului menţionat”, se arată în răspunsul ISU, la solicitarea făcută în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Afişul care avertizează

Pe uşile de sticlă ale clădirii Bibliotecii Naţionale a României stau lipite afişe care să îi atenţioneze pe utilizatori. „Acest spaţiu funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu“. Întrebat dacă este normal ca un astfel de mesaj să apară tocmai într-o bibliotecă publică, unul dintre paznici ne răspunde deranjat: „Staţi calmă, domnişoară, că nu arde nimeni. Noi ştim ce avem de făcut!“. Şi managerul interimar, Maria Răducu, a încercat să ne liniştească. „După cum ştiţi, nu suntem singura clădire. Noi chiar suntem asiguraţi, avem tot ce trebuie, tot felul de stingătoare, un anume tip de stingere pentru publicaţii. Foarte multe instituţii funcţionează fără autorizaţie, dar asta nu înseamnă că lumea e supusă drobului de sare“.

Într-un răspuns la o solicitare „Adevărul“, reprezentanţii bibliotecii spun că autorizaţia ISU de securitate la incendiu ar fi trebuit cerută şi obţinută de constructor, în termen de şase luni de la finalizarea lucrărilor. Constructorii, însă, nu au obţinut autorizaţia. Dar nici Ministerul Culturii, administratorul clădirii, nu a reuşit să o obţină, deşi au trecut aproape şase ani de la finalizarea lucrărilor şi sute de oameni trec zilnic pragul bibliotecii.

„Activitatea  de întocmire a documentaţiei în vederea obţinerii Autorizaţiei de securitate la incendiu necesită mult timp şi alocarea de importante fonduri bugetare. În anii precedenţi au fost solicitate fonduri pentru finalizarea acestei activităţi, însă alocările bugetare fiind insuficiente, această activitate s-a întins pe o perioadă mai lungă”, au explicat reprezentanţii Bibliotecii Naţionale în răspunsul la solicitarea reporterilor „Adevărul“.

Suma necesară obţinerii unei autorizaţii ISU rămâne necunoscută. Întrebată despre fondurile solicitate pentru autorizaţie, managerul Maria Răducu, ne-a transmis telefonic că, de fapt, Biblioteca Naţională nu ar fi cerut niciun ban pentru că această responsabilitate nu intră în atribuţiile lor.

„În octombrie când am fost numită manager, am vorbit cu domnul ministru (n.red- Lucian Romaşcanu) şi mi s-a spus că se lucrează să se constituie dosarul necesar pentru autorizaţie. Când se face un dosar şi o reexpertizare se face cu toate planurile, am înţeles că sunt şi nişte costuri. Nu ştiu să vă spun cât costă pentru că nu ne ocupăm noi. Noi nu am solicitat fonduri pentru autorizaţie pentru că noi nici nu deţinem documentele construcţiei. De asta s-a ocupat Unitatea de Management a Proiectului, unitate aflată sub coordonarea Ministerului“, a declarat Maria Răducu.

Doi administratori, nicio autorizaţie ISU

Clădirea Bibliotecii Naţionale a României este, în acest moment, ocupată atât de Ministerul Culturii, cât şi de Biblioteca Naţională. Printr-o serie de Hotărâri de Guvern, din 2013 şi până în 2016, BN-ul a devenit administrator pe aproximativ 71% din suprafaţa clădirii. Cu toate acestea, Maria Răducu spune că asta nu înseamnă decât că instituţia se ocupă singură de cheltuieli şi facturi. Autorizaţia de securitate la incendiu ISU rămâne tot în grija Ministerului Culturii.

Anul trecut, Biblioteca Naţională a României a înregistrat 52.000 de vizitatori. Siguranţa lor nu este, însă, pusă la îndoială în niciun moment de administratorii clădirii. „Spaţiile administrate şi ocupate de Biblioteca Naţională sunt dotate cu sisteme şi instalaţii de apărare împotriva incendiilor, care garantează securitatea utilizatorilor şi a fondului de carte. Protecţia utilizatorilor este garantată de construcţia în sine cât şi de sistemele şi instalaţiile de securitate cu care este dotată”, spun reprezentanţii BN. Nimeni nu ştie, totuşi, care sunt condiţiile pe care Biblioteca Naţională nu le îndeplineşte. Ofiţerii ISU spun că, din motive de securitate, nu ne pot comunica motivul pentru care instituţia nu are autorizaţie, aceasta fiind responsabilitatea instituţiei în cauză, iar managerul interimar, Maria Răducu ne-a spus că „deşi clădirea este nouă, nu ştie din ce punct de vedere nu corespunde ISU“.

Serviciu privat de urgenţă pentru Biblioteca Naţională

Deşi nimeni nu ştie când se va finaliza dosarul şi când se va obţine autorizaţia ISU, de la 1 aprilie 2018, Biblioteca Naţională ar beneficia de un „Serviciu Privat pentru Situaţii de Urgenţă”.

„Ministerul Culturii avea un serviciu privat de situaţii de urgenţă pe zona Ministerului şi eu am zis că de ce să nu patruleze acest serviciu şi să ne deservească şi pe noi. S-a făcut o licitaţie şi, începând cu 1 aprilie, se va împlini acest lucru“, a explicat Răducu.

Managerul Bibliotecii Naţionale a precizat că nu ştie ce firmă se va ocupa pentru că nici achiziţia publică nu intră în responsabilitatea instituţiei pe care o conduce. „Ar trebui să ne uităm pe site-ul Ministerului să vedem dacă s-a afişat. Dacă ei tot aveau acest serviciu privat, iar noi nu aveam bani în buget, ne-am legat de serviciul privat al Ministerului“, a spus Maria Răducu. Pe site-ul Ministerului Culturii, singurele documente referitoare la contractele de servicii de pompieri, sunt cele din 2017, în care nu este dat numele niciunei firme câştigătoare, ci doar formularul de înscriere la licitaţie.

Capacitatea Bibliotecii Naţionale

În cifre, Biblioteca Naţională a României înseamnă 14 săli de lectură mari, şase săli de conferinţă, o aulă de 400 de locuri, 30.000 de metri pătraţi de spaţiu de depozitare de carte şi 15.000 de metri pătraţi de spaţii multifuncţionale pentru expoziţii, audiţii, librării şi cafenele, potrivit Mediafax. Managerul interimar, Maria Răducu, recunoaşte că lipsa autorizaţiei de securitate la incendiu produce dezavantaje financiare, însă în niciun caz nu afectează siguranţa utilizatorilor.

„90% din fondurile noastre vin de la Minister. Dar, da, de exemplu, din cauza acestei autorizaţii, noi avem un spaţiu de restaurant pe care nu îl putem scoate la licitaţie pentru că nu vine nimeni. De acolo am putea avea o altă sursă de venit. Sunt multe inconveniente din punct de vedere financiar, dar nu că ar afecta siguranţa utilizatorilor“, ne-a explicat Răducu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: