Alina Mungiu-Pippidi: Cum să baţi corupţia cu corupţia

Dacă banii şi şantajul cu dosarele sunt într-o singură mână, instituţiile democratice capătă valoarea unei sticle goale.

Succesul guvernului Orban de la finele acestui august trebuie citat în manualele anticorupţie. Deşi, dacă mă gândesc mai bine, într-un singur manual anticorupţie, cel în bruxeleză, pus pe coloana din dreapta (pe stînga – premierul bulgar Borisov, căruia trebuia să i se ridice MCV-ul anul ăsta şi teancul de euro de pe noptieră cu care a fost filmat de atunci). Că în restul lumii ce s-a petrecut la Bucureşti nu e de fapt aşa de original.

Moţiunea de cenzură nu s-a mai ţinut şi nu se mai poate ţine, ca o ilustrare a ceea ce scriam săptămâna trecută, că dacă sunteţi gură cască o să rămâneţi fără democraţie (corupţia nu e în vreun pericol nici să scadă, nici să crească la managementul actual), pentru că:

• Un număr semnificativ de persoane de la minorităţi/UDMR/PSD sunt vulnerabile şi li s-a scos dosarul de la cutie astfel că nu s-au mai prezentat la vot, s-au îmbolnăvit şi aşa mai departe. Operaţiune de şantaj.
• Un număr mai mic de persoane au primit asigurări cu pot migra la partidul de guvernare, căpăta funcţii sau fi lăsate în funcţiile pe care le au şi nu s-au mai prezentat la vot. Corupţie politică.
• Şeful statului, care oricum are dreptul constituţional de a numi pe cine vrea el, a făcut şi gestul neconstituţional să ameninţe opoziţia, care pe hârtie avea majoritate parlamentară, dar de facto nu avea, că de aia e opoziţie, aliaţii ei au fost cumpăraţi/şanatajaţi la precedenta moţiune de cenzură, că de asta avem guvern de o culoare şi majoritate parlamentară de alta. Şi cum şeful statului controlează serviciile secrete, iar guvernul procuratura iată o ameninţare credibilă.

Evident că PSD nu merita să câştige, că e partidul care acum câţiva ani îi punea pe controlorii de trafic aerian să cotizeze direct la casieria partidului şi care, când a văzut că nu mai are majoritate, trebuia să plece frumos acasă şi să lase să se organizeze alegeri anticipate acum un an.

Dar nu PSD a pierdut la moţiune, ci democraţia românească, arătând că dacă banii şi şantajul cu dosarele sunt într-o singură mână, instituţiile democratice capătă valoarea unei sticle goale.

Cum goale sunt sticlele tuturor celor care au băut şampanie pentru a sărbători un nou succes al luptei cu corupţia de moţiunea asta.

Puteţi comenta acest text pe România Curată