Verdict final în dosarul Ţăndărei. Toţi cei acuzaţi de trafic de copii au fost achitaţi definitiv

Toţi inculpaţii din dosarul de trafic de copii de la Ţăndărei au fost achitaţi definitiv, foto Arhivă

Toţi cei 25 de inculpaţi din dosarul Ţăndărei au fost achitaţi definitiv, luni, de către Curtea de Apel Târgu Mureş. Astfel, după mai bine de 9 ani de sentinţe întârziate, toţi cei acuzaţi că au traficat aproape 200 de copii de etnie romă scapă de orice consecinţe.

Mai mult, aceştia vor cere inculpaţii vor cere daune la CEDO pentru lunile în care au stat în arest preventiv şi pentru cheltuielile de judecata, conform Libertatea.

Dosarul Ţăndărei priveşte traficarea a 181 de copii romi în Marea Britanie, unde erau folosiţi la cerşetorie şi furturi. În Anglia, 120 de traficanţi au fost prinşi şi aruncaţi după gratii. În România, cei 25 de inculpaţi arestaţi şi puşi sub acuzare în 2010 au fost eliberaţi după câteva luni şi acum, după 9 ani de procese, au fost achitaţi sau instanţa a constatat că faptele s-au prescris după ce le-a schimbat încadrările juridice în unele mai uşoare.

Cine poartă responsabilitatea achitării traficanţilor de copii din Ţăndărei? Explicaţiile DIICOT

DIICOT susţine că traficanţii de copii din Ţăndărei, acuzaţi că ar fi trimis 181 de copii la cerşit în Marea Britanie, au fost achitaţi din cauza modificărilor aduse Codului Penal şi de o decizie a Curţii Constituţionale din 2014. 

Astfel, potrivit unui comunicat de presă al DIICOT, în anul 2012, 26 de inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru mai multe infracţiuni de trafic de minori, spălarea banilor, constituire de grup infracţional organizat şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Potrivit procurorilor, pe parcursul celor 53 de termene de judecată, până la data pronunţării sentinţei în februarie 2019, legislaţia în materie penală s-a modificat, prin intrarea în vigoare a noului Cod penal, la data de 1 februarie 2014, fapt ce a determinat recalificarea infracţiunilor pentru care inculpaţii fuseseră trimişi în judecată.

În contextul în care în materie penală se aplică legea mai favorabilă, DIICOT susţine că s-a pus problema stabilirii în concret a legii penale mai favorabile, fapt clarificat de decizia CCR din mai 2014. Prin aceasta s-a stabilit că „interpretarea prevederilor art. 5 C. pen. se face în sensul ca legea penala mai favorabila se aplica in ansamblul ei, fiind interzisă combinarea între dispozitiile Codului penal din 1969 si cele ale Noului Cod penal”.

În aceste condiţii, potrivit procurorilor DIICOT noile modificări aduse Codului Penal erau cele mai favorabile inculpaţilor din acest dosar. Astfel, aceştia arată că în cazul infracţiunii de trafic cu minori, era pedepsită în vechea reglementare cu pedeapsă de la 10 la 20 de ani, în timp ce Noul Cod prevede un tratament sancţionator mai blând respectiv de la 5 la 12 ani cu închisoarea. În privinţa infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, în timp ce vechea reglementare stabilea limite de pedeapsă de la 5 la 20 de ani, noua lege stabileşte pedepse de la 1 an la 5 ani în conţinutul art. 367 din Noul Cod penal. Referitor la infracţiunea de spălarea banilor, limitele normei anterioare erau de la 3 la 12 ani, în timp ce legislaţia actuală prevede un maxim special redus la 10 ani.

„Având în vedere că pentru aceste infracţiuni termenele de prescripţie specială a răspunderii penale erau împlinite la sfârşitul anului 2018, în baza art. 396 alin. 6 şi art. 16 alin. 1 lit. e Cod procedură penală a solicitat încetarea procesului penal faţă de inculpaţii trimişi în judecată”, se arată într-un comunciat de presă al DIICOT.

Astfel, doar infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor au fost considerate prescrise. Cu privire la acuzaţia de trafic de minori, judecătorul a dispus achitarea pentru că, probele procurorilor nu ar fi fost concludente şi nu ar fi identificat victimele minore, deşi motivarea e plină de date privind identitatea victimelor. Judecătorul a ridicat şi sechestrele dispuse în dosar asupra palatelor ţigăneşti de la Ţăndărei şi a dispus restituirea armelor, maşinilor şi a kilogramelor de aur în valoare de jumătate de milion de euro. În acelaşi dosar, în Anglia, 87 de membri ai reţelei Ţăndărei sunt condamnaţi la închisoare. În România, membrii reţelei Ţăndărei au fost ţinuţi 10 luni în arest, apoi eliberaţi.

Potrivit unui raport al Poliţiei metropolitane către Parlamentul britanic, fiecare copil care cerşea sau fura pe străzile oraşelor din UK putea strânge până la 40.000 de lire pe trimestru. 200 de copii puteau strânge 16 milioane de lire, iar 1000 – 100 de milioane de lire.