Secţia Specială, „judecată“ de magistraţi. Ministrul Justiţiei consultă breasla în principalele probleme ale Justiţiei

Catalin Predoiu - FOTO Eduard Enea

Ministrul Justiţiei a demarat o consultare rapidă a tuturor magistraţilor din ţară cu privire la teme importante, precum existenţa Secţiei Speciale sau pensionarea anticipată a judecătorilor şi procurorilor.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a trimis luni o scrisoare tuturor parchetelor şi instanţelor din ţară pentru a consulta magistraţii pe patru teme importante privind justiţia din România: pensionarea anticipată a magistraţilor, trecerea la complete de apel formate din 3 judecători, noul ciclu temporal de şcolarizare la INM şi dacă se impune desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ). 

Această consultare generală a magistraţilor din întreaga ţară are loc în contextul în care  la 1 ianuarie 2020 ar urmă să intre în vigoare prevederile din Legile Justiţiei privind pensionarea anticipată a magistraţilor cu 20 de ani vechime şi privind formarea completelor de apel formate din 3 judecători. Aceste prevederi ar duce la un deficit de magistraţi pe de o parte, şi la încărcarea cu dosare a instanţelor de apel. În cazul Institutului Naţional al Magistraturii, Predoiu vrea să afle părerea magistraţilor privind durata de pregătire a procurorilor şi judecătorilor, după ce aceasta fost crescută de la 2 ani la 4 ani. Cea de-a patra întrebare priveşte Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie, a cărei înfiinţare a fost criticată de instituţiile europene, asociaţiile de magistraţi şi societatea civilă. 

Este un semnal care doreşte să anunţe o filosofie nouă în raporturile executivului cu autoritatea şi puterea judecătorească. O relaţie de încredere, deschisă, o relaţie din care să scoatem egourile instituţionale Catălin Predoiu  ministrul Justiţiei

„Este un demers care trebuie citit strict în cheia deschiderii Ministerului Justiţiei spre dialog. Un semnal de normalitate al relaţiilor dintre minister şi magistraţi. Aşa îmi doresc să fie receptat şi tratat. Îmi doresc în egală măsură o relaţie corectă cu CSM. Acesta reprezintă instituţional autoritea judiciară şi acolo, în CSM, din care şi ministrul Justiţie face parte, se iau deciziile. Îmi doresc însă să relaxăm rigiditatea liniilor care au despărţit tradiţional ministerul de CSM şi magistraţii din instanţe şi parchete, să le facem osmotice, care să permită o mai transparentă circulaţie a informaţiei, o dezbatere mai vie şi desfăşurată în timp real în raport de dinamică agendei. Este un semnal care doreşte să anunţe o filosofie nouă în raporturile executivului cu autoritatea şi puterea judecătorească. O relaţie de încredere, deschisă, o relaţie din care să scoatem egourile instituţionale. Temele indicate sunt cele la ordinea zilei, aş vrea să “iau pulsul” sistemului şi la vârf, şi la baza. Nu îmi doresc fracturi şi sciziuni în sistem. Îmi doresc un schimb permanent de păreri care să contribuie la armonizari şi creşterea coeziunii sistemului”, a declarat pentru Adevărul, ministrul Cătălin Predoiu.

Acesta a recomandat ca termen de răspuns data de 30 noiembrie, urmând ca procurorii şi judecătorii să organizeze adunări generale pentru a răspunde la cele patru întrebări. Preşedintele Curţii de Apel Constanta, Marius Cristian Epure, considerat un apropiat al şefei CSM, Lia Savonea, şi care acum candidează pentru un post de judecător la Curtea Supremă a răspuns că „este dificilă convocarea adunării generale a judecătorilor pentru a răspunde solicitării ministrului”.

Sunt multe lucruri de îndreptat

Experţii în Drept sunt de părere că această strategie a noului ministru reprezintă o schimbare bine-venită după mandatele anterioare din guvernarea PSD, subliniind că ea vine în contextul în care după referendumul din luna mai, Guvernul nu mai poate  modifica legislaţia din Justiţie prin ordonanţe de urgenţă. „Mi se pare un demers corect în contextul în care sunt atât de multe lucruri de îndreptat. E bine ca în sfârşit magistraţii să fie consultaţi. Sigur, punctele de vedere vor fi diverse, dar deciziile tot Guvernul le va lua. Ceea ce este clar însă, este că nu vor face aceste modificări prin OUG. Din păcate, sunt multe situaţii pentru care avem nevoie de ordonanţe însă, prin referendumul din mai, această posibilitate nu mai există acum. Rămâne posibilitatea unui proiect de lege, pe care să-şi asume responsabilitatea în Parlament”, este de părere Augustin Zegrean, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale.

Pe de altă parte, unele voci din sistem susţin că problemele Justiţiei nu-i privesc doar pe magistraţi, ci întreaga societate. „E bine să consultaţi magistraţii, însă nu toate lucrurile trebuie decise doar de către aceştia. În ceea ce priveşte pensionarea, nu e relevantă doar opinia lor. Toată lumea vrea să se pensioneze cât mai repede. La fel şi în ceea ce priveşte cursurile INM, este o chestiune ce priveşte întreaga societate, pregătirea procurorilor şi judecătorilor. Consultarea este benefică, dar şi Guvernul este obligat să vină cu o viziune. Problemele din Justiţie nu sunt o afacere internă a sistemului judiciar”, este de părere Laura Ştefan, expert anticorupţie.

Secţia Specială va reprezenta marele rift

Consiliul Superior al Magistraturii a trimis deja poziţia instituţiei faţă de cele patru teme, existând o unanimitate asupra primelor trei şi o lipsă totală de acord cu privire la existenţa Secţiei Speciale. „Pe ultima dintre teme, privind SIIJ, nici noi în CSM nu ne înţelegem. Unii dorim desfiinţarea, alţii doar reformarea şi cred că sunt şi care doresc să rămână aşa cum este. Adunările generale au legitimitatea de a se exprima. Adunările însele, nu doar preşedinţii instanţelor. Ele au fost consultate şi cu ocazia avizului pe legile justiţiei şi s-au exprimat împotriva înfiinţării SIIJ”, a declarat Andrea Chiş, judecător CSM.

Curtea Supremă sesizează CCR cu privire la funcţionarea Secţiei Speciale

De altfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat ieri Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate care se referă la modul de organizare şi funcţionare a Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), ridicată în dosarul în care sunt judecaţi fostul şef al DNA Ploieşti Lucian Onea şi fostul procuror Mircea Negulescu. Excepţia de neconstituţionalitate vizează mai multe dispoziţii ale art.88 din Legea 304/2004 privind funcţionarea SIIJ.