Pitorescul domn Vasile. „Singurul lucru pe care l-am făcut la Guvern a fost să fac infarct“

Pitorescul domn Vasile. „Singurul lucru pe care l-am făcut la Guvern a fost să fac infarct“

Radu Vasile e primul premier al României post-decembriste care a trecut Styxul FOTO Adevărul

Fostul premier Radu Vasile a decedat miercuri, răpus de boală.Cu bune şi cu rele, Radu Vasile a fost un prim-ministru de care românii îşi vor aminti cu zâmbetul pe buze.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pentru unii, Radu Vasile a fost un reformator, un politician care a întors România cu faţa spre Vest şi a pus bazele creşterii economice de la finalul anilor ’90. Pentru alţii, Radu Vasile a fost o rotiţă în alambicatul sistem politic românesc, un om potrivit într-un moment al istoriei.

Înainte de a deveni premier, Radu Vasile a fost secretar general al PNŢCD şi director al ziarului „Dreptatea“ – oficiosul ţărăniştilor. A fost senator din partea aceluiaşi partid în două legislaturi consecutive şi vicepreşedinte al Senatului. Numirea sa în funcţia de premier este rezultatul „mişcărilor tectonice“ din cadrul Convenţiei Democrate Române.

În decembrie 1997, ziarul „Evenimentul zilei“ publica un interviu cu Traian Băsescu, pe atunci ministru al Transporturilor în Guvernul Ciorbea. „Guvernul nu are forţa să-şi asume marile decizii“, spunea Băsescu. Partidul Democrat lovea astfel în colegii de coaliţie de la PNŢCD. Băsescu a demisionat după apariţia interviului. L-au urmat mai mulţi colegi de la PD, iar trei luni mai târziu Victor Ciorbea, rămas fără susţinere, demisiona şi el.

Radu Vasile i-a luat locul. Era un personaj agreat de toate forţele din Convenţia Democrată Română. Presa relata că alegerea lui Vasile ca premier a fost întâmpinată cu entuziasm de membrii PNŢCD.

„WHAT’S THE PROBLEM?“

În martie 1998, când a ajuns premierul României, Radu Vasile, bărbatul a cărui mustaţă amintea de Vlad Ţepeş, era văzut drept singurul capabil să împingă înainte reforma împotmolită în sărăcie.

Radu Vasile era un nonconformist. Şi-a sărbătorit intrarea la Guvern printr-o petrecere la Vox Maris. Ziua conducea şedinţele Executivului, noaptea scria poezii. Prima măsură adoptată de el a fost să le interzică miniştrilor apariţiile televizate. Aceştia aveau voie să vorbească doar la radio, 20 de minute pe lună.  
Radu Vasile a moştenit de la Victor Ciorbea o ţară ca o oală sub presiune: TVA-ul crescuse de la 18 la 22%, benzina se scumpise cu 50%. Din trei români, unul trăia sub limita sărăciei, cu 3 dolari pe zi. Astfel, popularitatea CDR scădea dramatic.

„Singurul lucru pe care l-am făcut la Guvern a fost să fac infarct“, spunea Radu Vasile la finalul mandatului său. A făcut un infarct în 1999. Dar, în afară de asta, s-a implicat în aducerea Papei Ioan Paul al II-lea în Bucureşti. Tot el a restabilit relaţiile cu Fondul Monetar Internaţonal, după ce predecesorul său, Victor Ciorbea, eşuase în negocieri. „Nu stă România într-o tranşă de 86 de milioane de dolari“, spusese Ciorbea în 1998.

„Domnu’ Thomson (n.r. – Paul Thomson, reprezentantul FMI în România în 1999), dacă dumneata sau Fondul îmi daţi o soluţie pentru datoriile istorice ale României, punem numele dumitale unei pieţe sau unei străzi din Bucureşti“. Aşa erau discuţiile lui Radu Vasile cu FMI. Totuşi, în august 1999, Radu Vasile obţine de la FMI un împtrumut care-i permite României să respire.

„Radu Vasile avea un fel pitoresc de a expedia repejor orice convorbire cu interlocutori străini, începând cu «What’s the problem?» şi terminând cu «No problem!»“, îşi amintea Andrei Pleşu, fost ministru de Externe în Guvernul Vasile.

Nici de furat nu mai e mare lucru în ţara asta.
Radu Vasile, în 1999

PREMIERUL CARE SPUNEA BANCURI

Un an şi opt luni a rezistat Radu Vasile în funcţia de prim-ministru. A plecat cu scandal după ce Emil Constantinescu, preşedintele de atunci, şi PNŢCD au anunţat că îi retrag sprijinul politic şi îi cer demisia. Însă, pe 13 decembrie 1999, Radu Vasile declara la televiziune: „Nu-mi voi prezenta demisia în niciun fel şi cer preşedintelui şi principalelor forţe politice să explice de ce se urmăreşte demiterea Guvernului Vasile!“.

În loc de explicaţii, Constantinescu i-a convocat la Cotroceni pe liderii coaliţiei aflate la guvernare şi a anunţat revocarea din funcţie a lui Radu Vasile. Acesta a rămas pe poziţii şi a ameninţat că va sesiza Curtea Constituţională. Grupul potrivnicilor era, însă, prea puternic. Miniştrii săi au demisionat unul după altul. Presa a speculat că e vorba de un joc politic menit să-l debarce pe Vasile. Drept dovadă, majoritatea miniştrilor demisionari şi-au recăpătat funcţiile în următorul guvern.

Rămas singur, Radu Vasile a cedat a doua zi, pe 14 decembrie. „Mi s-a făcut lehamite“, declara premierul-poet. Ion Diaconescu, pe atunci preşedinte al PNŢCD, completa: „Radu Vasile era un băiat vesel, spunea bancuri, dar asta n-a ajutat prea mult ţara“.

„N-AI UN POST DE AMBASADOR?“

Dacă ne luăm după mărturiile lui Andrei Pleşu, Radu Vasile simţea încă din vara lui 1999 că nu va mai rezista mult în funcţia de prim-ministru.

„În vara lui 1999 voiam să demisionez de la Externe. Îmi pregătisem o argumentaţie bine articulată, pe care urma să o debitez, solemn, dinaintea primului-ministru. Aveam în cap un discurs pe puncte. Punctul 1: «Domnule prim-ministru, am venit să-mi prezint demisia». Răspuns prompt: „Ce vorbeşti? Şi tu? Că şi eu vreau să plec!». Vă daţi seama că tot discursul meu a devenit ridicol. Am început să bălmăjesc partitura pe care, în mod normal, trebuia să o aud de la el: «Staţi puţin! Sunteţi, totuşi, prim-ministru! Nu puteţi demisiona chiar aşa!» etc. etc. «Nu - zice - gata! Mi-a ajuns!». Şi apoi: «N-ai un post de ambasador? Mi-ar conveni Luxemburg!».

Radu Vasile n-a ajuns în Luxemburg. A ajuns în Partidul Democrat, ultima lui haltă politică. A ieşit din viaţa publică în 2004 după un ultim mandat de senator.

Radu Vasile avea un fel pitoresc de a expedia repejor orice convorbire cu interlocutori străini, începând cu «What’s the problem?» şi terminând cu «No problem!»
Andrei Pleşu, ministru în cabinetul Radu Vasile

În spatele vizitei Papei în România

În 1997, Papa Ioan Paul al II-lea şi-a manifestat dorinţa de a veni la Bucureşti. Neînţelegerile patrimoniale dintre Biserica Ortodoxă Română şi cea Greco-Catolică l-au determinat pe Patriarhul Teoctist să tergiverseze invitarea Papei Ioan Paul al-II-lea în România. La rândul său, Suveranul Pontif  a exclus o vizită la Bucureşti fără acordul Bisericii Ortodoxe Române.  În 1998, Radu Vasile a preluat iniţiativa. În cursul unei vizite oficiale în Italia, premierul s-a întâlnit cu Suveranul Pontif, ocazie cu care i-a adresat Papei invitaţia de a vizita România, din partea şefului statului român, Emil Constantinescu. Premierul avea şi consimţământul Patriarhului Teoctist pentru realizarea vizitei. Papa Ioan Paul al-II-lea a fost în România în perioada 7-9 mai 1999, vizata sa fiind considerată una istorică.

Cel mai dramatic moment din mandatul de premier

Mandatul de prim-ministru al lui Radu Vasile a fost marcat de mineriada din 1999. În calitate de şef al Guvernului, Radu Vasile a fost cel care a negociat cu reprezentanţii minerilor încetarea conflictului.
Anunţul Guvernului, din 16 decembrie 1998, de închidere a minelor de la Dâlja şi Bărbăteni, ca urmare a programului de restructurare a mineritului din Valea Jiului, a fost picătura care a umplut paharul. La 18 decembrie 1998, Miron Cozma, şeful Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului, a luat decizia declanşării grevei generale. Sindicaliştii au întocmit o platformă cu mai multe revendicări, printre care renunţarea la închiderea minelor şi mărirea salariilor.

Ministrul Industriilor Radu Berceanu şi premierul Radu Vasile au refuzat să vină la Petroşani, ceea ce i-a iritat şi mai mult pe mineri. Aceştia au ameninţat că vor descinde în Capitală, aşa cum au mai făcut-o în 1990 şi 1991.

La 4 ianuarie 1999, ortacii au protestat la Petroşani. Aproape 15.000 de mineri au ieşit pe străzile oraşului, cerând mărirea salariilor şi renunţarea la închiderea minelor nerentabile.

La 14 ianuarie 1999, reprezentanţii minerilor au formulat alte solicitări, la fel de inacceptabile pentru Guvern. Aceştia au susţinut că nu se mai opun restructurărilor, dar au cerut, în schimb, câte 10.000 de dolari pentru fiecare disponibilizat sau 500 de dolari pensie pe viaţă.

BĂTĂLIA DE LA COSTEŞTI

La 18 ianuarie, minerii, sub comanda lui Miron Cozma, au plecat în marş spre Bucureşti. Ortacii au depăşit cu uşurinţă mai multe baraje ale jandarmilor, care s-au retras, în încercarea de a evita o confruntare violentă cu protestatarii.

Marşul spre Capitală a continuat, la 20 ianuarie minerii reuşind să ajungă la Horezu. Bine organizaţi, aceştia au folosit cercetaşi, care i-au avertizat că, în apropiere de Horezu, la Costeşti, jandarmeria a masat forţe importante. Cei aproximativ 20.000 de mineri au copleşit forţele de ordine, reuşind să străpungă barajul şi chiar să captureze jandarmi. În timpul nopţii de 21 spre 22 ianuarie 1999, a fost instituită starea de urgenţă pe întreg teritoriul României.

PACEA DE LA COZIA

Pentru a dezamorsa conflictul, primul ministru Radu Vasile a acceptat dialogul cu minerii. Discuţiile au avut loc la Mănăstirea Cozia, la 22 şi 23 ianuarie 1999. În urma negocierilor, a fost încheiat un acord, denumit ulterior „Pacea de la Cozia“, în care Guvernul a acceptat parţial revendicările minerilor. Guvernul a promis că nu va mai neînchide minele Dâlja şi Bărbăteni, iar liderii minerilor nu vor fi urmăriţi penal.
În februarie 1999, după ce Miron Cozma a fost condamnat pentru mineriada din 1991 la 18 ani de închisoare, minerii au avut o nouă tentativă de a debarca Guvernul, însă marşul pe care l-au iniţiat a fost de data asta stopat de jandarmi la Stoeneşti-Olt. (Sorin Ghica)

Cealaltă faţă: poetul Radu Mischiu

Dincolo de activitatea politică, fostul premier ţărănist Radu Vasile a avut o scurtă, dar importantă carieră literară. Radu Vasile a scris două romane: „Fabricius“ şi „Buricul preşedintelui“. Cartea cu care a surprins cel mai mult fostul premier este însă volumul de poezii „Echilibru în toate“, apărut în anul 1999 la Editura Cartea Românească şi semnat cu pseudonimul Radu Mischiu. Au fost bune, au fost rele versurile fostului premier? Radu Vasile avea două exemple care ilustrau perfect calitatea poeziei sale: „Când a apărut volumul, regretatul Laurenţiu Ulici mi-a spus aşa: «Domnul meu, nici nu ştii mata ce ai scris!». Pe de altă parte, au comentat tovarăşii din partide, cei care m-au şi dat, în final, la o parte. «Uite, domnule, ce-i arde lui, să scrie poezii!», spunea un coleg“, explica Radu Vasile, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul“. Chiar şi cetăţenii simpli, fără culoare politică, i-au sugerat să mai scrie. „În mod curios, eram la un meci al Rapidului şi acolo, pe stadion, un suporter a strigat la mine «Mischiu, mai scrii poezii?». Aceasta a fost singura dată când am fost interpelat în calitate de poet, după mandatul de premier“, îşi amintea Radu Vasile. (Laurenţiu Ungureanu)
 

Citeşte mai multe despre moartea lui Radu Vasile

Radu Vasile a murit

 

Fostul premier ţărănist Radu Vasile, în vârstă de 71 de ani, a murit în această dimineaţă în jurul orei 4.00. El suferea de cancer la colon şi urma un tratament în Israel.
 
 
Mandatul de prim ministru al lui Radu Vasile a fost marcat de mineriada din 1998, precum şi de încheierea pactului cu minerii, denumit “Pacea de la Cozia”. În calitate de şef al Guvernului, Radu Vasile a fost cel care a negociat cu reprezentanţii minerilor încetarea conflictului.
 
EXCLUSIV Ultimul interviu al lui Radu Vasile: „Putin mi-a zis că n-a mai rămas mare lucru din tezaurul nostru“
 
În ianuarie 2013, Radu Vasile a acordat un amplu interviu ziarului „Adevărul“. Nu ştiam, atunci, că va fi şi cel din urmă. Fostul premier a decedat azi, într-un spital din Israel. Publicăm, în premieră, ultimele sale confesiuni.
 
 
„Am sunat la preşedinţie să mă ajute cu problemele de sănătate, dar n-am avut succes. Secretara a spus «da, da, vă anunţăm noi» şi aşa a rămas. Eu ştiu cum e sistemul...”, le-a spus fostul premier Radu Vasile în ultimul său interviu acordat în studioul „Adevărul“ jurnaliştilor Andrei Crăciun şi Anca Vancu, pe 17 ianuarie 2013.
 
 
În memoria fostului premier Radu Vasile, care  s-a stins din viaţă, la 71 de ani, republicăm un dialog în exclusivitate surprins între acesta şi fiul său, Tudor Vasile.
 
 
Dincolo de activitatea politică, fostul premier ţărănist Radu Vasile a avut o scurtă, dar importantă carieră literară. Radu Vasile a scris două romane: „Fabricius" şi „Buricul preşedintelui". Cartea cu care a surprins cel mai mult fostul premier este însă volumul de poezii „Echilibru în toate", apărut în anul 1999 la Editura Cartea Românească şi semnat cu pseudonimul Radu Mischiu.
 
 
Preşedintele Traian Băsescu a apreciat astăzi că Radu Vasile a fost un premier bun, într-o perioadă foarte dificilă, când România îşi punea problema dacă intră în încetare de plăţi, care a găsit resurse şi inteligenţa să spună „da“ unor programe care sunt implementate şi acum.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările