STENOGRAME Şantajul, în cel mai pur stil mafiot - de ce a fost condamnat Adrian Năstase la patru ani de închisoare în dosarul Zambaccian

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat motivarea sentinţei din 6 ianuarie 2014, prin care Adrian Năstase a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru luare de mită şi şantaj. Motivarea sentinţei se întinde pe nu mai puţin de 214 pagini. Şantajul, în cel mai pur stil mafiot.

Fostul premier a fost acuzat în dosarul "Zambaccian" pentru că, în perioada 2002 - 2004, în calitate de premier, ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004. Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.

Publicăm pasajele cele mai importante din motivarea completului de cinci judecători a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

„În speţă, instanţa de recurs reţine că faptele deduse judecăţii se circumscriu corupţiei la cel mai înalt nivel, implicând persoana unui prim-ministru care şi-a folosit funcţia deţinută în statul român pentru obţinerea unor foloase, patrimoniale şi nu numai, din partea unor funcţionari care au ales această cale (mai mult sau mai puţin liber) pentru a se asigura că vor ocupa în continuare funcţiile deţinute.

Activitatea infracţională dedusă judecăţii nu s-a rezumat la corupţia clasică (dare şi luare de mită), ci a inclus şi alte infracţiuni, asimilate celor de corupţie (şantaj) sau în legătură directă cu acestea (spălare de bani, fals în contabilitate) ori prevăzute în legi speciale (folosirea de acte falsificate la autorităţile vamale).

Această multitudine de acte infracţionale, majoritatea derulate într-o lungă perioadă de timp (de circa 2 ani), se explică prin dorinţa inculpaţilor care le-au săvârşit de a ascunde faptele grave de corupţie comise de inculpatul Năstase Adrian, în calitate de prim-ministru, ajutat de soţia sa, iar mai apoi, după devoalarea acestora, de a îngreuna sau chiar zădărnici probarea lor.

În egală măsură, activitatea infracţională desfăşurată de inculpaţi  s-a suprapus peste interesul inculpaţilor Năstase de a-şi ascunde adevărata situaţie materială şi de a se asigura că nu vor întâmpina dificultăţi în cazul (improbabil în acea epocă) în care s-ar fi declanşat un control al averii. Sunt astfel de reţinut sumele considerabile de bani vehiculate de inculpaţi şi nerecunoscute de ei (circa 700.000 USD numai pentru importurile din China) ori recunoscute pentru a-şi susţine nevinovăţia (60.000 USD pentru tâmplăria de la Cornu), care au fost achitate cash în diferite modalităţi (mape, plicuri, sac textil sau chiar  decupaj realizat într-un top de hârtie tip A4), fără a se cere vreo dovadă pentru primirea lor (lucru de asemenea de la sine înţeles).

De asemenea, inculpaţii Năstase s-au prevalat de situaţia juridică aparentă a unui imobil care în realitate le aparţinea (casa din strada (…), de care au înţeles să se dezică public pentru a împiedica stabilirea răspunderii penale pentru infracţiunea de luare de mită (actul material ce a vizat contravaloarea lucrărilor de renovare a imobilului) şi a zădărnici o eventuală cercetare a averii lor reale.

Prin urmare, gravitatea faptelor deduse judecăţii nu se rezumă la actele de corupţie pură comise de inculpaţi, ci include permanenta preocupare a acestora de obstrucţionare a aflării adevărului atât cu privire la infracţiunile de corupţie, cât şi referitor la situaţia lor materială reală.
Această conduită a fost adoptată atât în perioada în care au fost comise faptele de corupţie (şi s-a concretizat în săvârşirea unor infracţiuni conexe sau prevăzute de legi speciale), cât şi după punerea lor sub învinuire (şi s-a manifestat sub forma şantajului comis de inculpatul Năstase Adrian).

În ce priveşte infracţiunea de şantaj, cele două convorbiri ambientale purtate cu martorul Creţu Octavian dezvăluie disperarea inculpatului Năstase Adrian de a împiedica aflarea adevărului atât cu privire la faptele de corupţie comise în legătură cu bunurile achiziţionate din China (pe care încearcă să le bagatelizeze), cât şi cu privire la planul secund (care pare mai important pentru inculpat), al unei posibile declanşări a controlului averii sale.

În acest context, inculpatul Năstase nu a avut nicio reţinere de a acţiona în cel mai pur stil mafiot, încercând să impună tăcerea persoanei care „l-a trădat” (aşa cum însuşi inculpatul s-a exprimat) prin dezvăluiri viitoare compromiţătoare pentru aceasta, ce aveau însă să fie făcute nu de către inculpat, ci de o persoană care, spre deosebire de partea vătămată Păun Ioan, a ales să-i fie credincioasă până la capăt (inculpata Jianu Irina Paula).

 În privinţa circumstanţelor personale, în cazul inculpatului Năstase instanţa de recurs va reţine ca având un caracter atenuant pregătirea sa profesională şi acea parte a activităţii sale anterioare care a avut efecte benefice pentru statul român, date care urmează a fi valorificate în condiţiile art.74 alin.2 c.pen., însă numai în privinţa sancţiunii aplicate pentru infracţiunea de şantaj.
În cazul infracţiunii de corupţie, chiar dacă va reţine incidenţa aceleiaşi circumstanţe atenuante judiciare, urmează a constata că aceasta vine în concurs cu caracterul continuat al infracţiunii, ce reprezintă o cauză de agravare a pedepsei şi care lipseşte de efecte obligatorii circumstanţele atenuante în condiţiile art.80 alin.2 c.pen.

Instanţa de recurs va avea în vedere în acest context gravitatea deosebită a faptelor de corupţie de care inculpatul Năstase Adrian se face vinovat, ţinând seama de calitatea în care le-a comis, valoarea foloaselor patrimoniale obţinute şi perioada îndelungată de timp în care acţionat.

În egală măsură, conduita procesuală nesinceră, dublată de încercarea sa permanentă de a se prezenta ca o victimă a justiţiei şi de a da o conotaţie politică oricărui demers judiciar îndreptat împotriva sa, demonstrează că inculpatul Năstase Adrian nu a înţeles nici până acum importanţa valorii sociale lezate prin conduita sa infracţională şi nici modul în care funcţionează statul de drept, preferând să caute vinovăţii dincolo de propria sa persoană.

Acest mod de raportare la valorile apărate de legea penală, comun de altfel tuturor celor trei inculpaţi din prezenta cauză, impune un tratament sancţionator adecvat, care să reprezinte deopotrivă o sancţiune pentru încălcarea legii, dar şi un mijloc de reeducare a inculpaţilor (în ciuda vârstei pe care o au) în sensul conformării conduitei lor viitoare la rigorile legii penale.
În acelaşi timp, pedepsele aplicate inculpaţilor au menirea de a preveni săvârşirea de noi infracţiuni nu doar de către inculpaţii din prezenta cauza, ci de oricare alte persoane care se gândesc să-şi folosească funcţia publică pentru obţinerea de avantaje personale într-o societate sufocată de corupţie, cum din păcate a fost şi este cea românească.

Faţă de aceste considerente, instanţa de recurs va aplica inculpaţilor pedepse cu închisoarea orientate în cuantum peste minimul special  (singura excepţie fiind făcută în cazul infracţiunii de şantaj, ţinând seama şi de nivelul extrem de sever al minimului prevăzut de lege pentru această infracţiune), ce urmează a fi executate în regim de detenţie (mai puţin în cazul inculpatei Năstase Daniela, a cărei activitate infracţională şi contribuţie concretă la comiterea faptelor au fost mai reduse, justificând modalitatea neprivativă de executare a pedepsei stabilită de instanţa de fond, cu majorarea însă a duratei termenului de încercare la limita maximă calculată conform art.86/2 alin.1c.cpen.).“

Completul de cinci judecători remarcă greşeli în prima sentinţă dată de completul de trei judecători de la ÎCCJ:

„În privinţa inculpatei Jianu, Completul de 5 judecători constată mai întâi că justificarea soluţiei de achitare cuprinsă în considerentele hotărârii instanţei de fond este străină de apărările pe care cei trei inculpaţi şi le-au făcut pe parcursul procesului. În concret, deşi inculpaţii au negat în mod constant darea, respectiv primirea unor foloase necuvenite în legătură cu importurile din China, prima instanţă a reţinut că acestea au existat, însă au reprezentat în realitate un act benevol al inculpatei Jianu în beneficiul inculpaţilor Năstase pentru a avea o relaţie cât mai bună (mai apropiată) cu aceştia, respectiv un ajutor acordat pentru justificarea averii inculpatului Năstase Adrian şi a familiei sale, în ipoteza unui control.

Concluzionând astfel, instanţa de fond a „valorificat” o apărare pe care în realitate nu a susţinut-o nimeni.

În condiţiile în care inculpaţii nu au recunoscut existenţa unor foloase în materialitatea lor, stabilirea titlului cu care acestea au fost remise, respectiv primite presupune o analiză a circumstanţelor în care faptele au fost comise, cu referire mai ales la natura relaţiilor dintre inculpaţi şi la valoarea foloaselor date de inculpata Jianu, respectiv primite de inculpatul Năstase Adrian, cu complicitatea soţiei sale, inculpata Năstase Daniela.“

Iată motivele pentru care judecătorii sunt convinşi de existenţa infracţiunii de luare de mită:

„- un funcţionar public „inferior” (în persoana inculpatei Jianu, conducător al unui organ public central de specialitate) a însoţit în vizite private în străinătate pe soţia unui funcţionar public „superior” (în persoana inculpatului Năstase Adrian, prim-ministru), în subordinea căruia îşi desfăşura activitatea şi care putea dispune asupra menţinerii sau eliberării sale din funcţie;

- funcţionarul public inferior a suportat, prin intermediul unor societăţi pe care le controlează în fapt, toate cheltuielile legate de introducerea în ţară şi transportul intern al bunurilor achiziţionate din străinătate de către funcţionarul public superior, precum şi cheltuielile ocazionate de renovarea unui imobil care îi aparţinea acestuia;

- valoarea totală a acestor foloase a fost de aproximativ 500.000 de euro;

- între cei doi funcţionari sau familiile acestora nu au existat relaţii apropiate sau de prietenie;

- în perioada în care aceste foloase sunt remise, respectiv primite funcţionarul public inferior a fost reconfirmat (numit din nou) în funcţie atunci când instituţia pe care o conducea a fost trecută în subordinea directă a altei autorităţi publice din structura guvernului condus de către funcţionarul public superior; mai mult, una dintre aceste reconfirmări în funcţie a fost dispusă în mod nemijlocit chiar de funcţionarul public superior căruia îi fuseseră remise foloasele în condiţiile arătate mai sus.

Toate aceste împrejurări de fapt nu pot conduce la concluzia că întreaga conduită a inculpatei Jianu şi, corelativ, a inculpaţilor Năstase Adrian şi Năstase Daniela a fost una lipsită de conotaţie penală, aşa cum greşit a constatat instanţa de fond prin hotărârea atacată.
În realitate, valoarea foloaselor de care au beneficiat inculpaţii Năstase Adrian şi Năstase Daniela exclude caracterul lor gratuit nu doar în situaţia din speţă (în care acestea vin din partea unui funcţionar aflat sub autoritatea şi în subordinea celui dintâi inculpat), ci chiar şi în ipoteza în care între cel care le-a dat şi cel care le-a primit ar fi existat relaţii apropiate, de rudenie sau prietenie.

Este greu de susţinut şi acceptat că în schimbul unei sume de aproximativ 500.000 de euro, cel care asigură un asemenea folos nu pretinde nimic în schimb, cu excepţia unei „relaţii cât mai bune” cu persoana care beneficiază de ele (şi de care depinde, întâmplător sau nu, perpetuarea sa într-o funcţie publică importantă), aşa cum a considerat instanţa de fond.

În realitate, atât cel care remite foloase de o asemenea valoare, cât şi cel care le primeşte au conştiinţa unei prestaţii viitoare în schimbul acestor foloase necuvenite, prefigurându-se chiar şi tacit o conduită viitoare favorabilă a celui din urmă în raport cu cel dintâi ca „preţ” al acestor foloase, fiind fără relevanţă dacă această conduită va fi adoptată imediat sau după un interval de timp în raport cu remiterea foloaselor.

Cu alte cuvinte, persoana care remite foloase necuvenite de o asemenea valoare o face în considerarea unui interes propriu, actual sau viitor, iar nu dezinteresat.

Deşi este evident că foloasele remise de inculpata Jianu nu au avut în vedere trecerea I.S.C. în subordinea directă a inculpatului Năstase Adrian (ci doar menţinerea sa în funcţia respectivă, inclusiv în situaţia schimbării autorităţii care tutela I.S.C.), aspectele menţionate anterior, chiar dacă reprezintă o chestiune colaterală, ilustrează statutul „de facto” pe care inculpata l-a obţinut prin conduita sa infracţională.“

Cum l-a servit consulul Păun pe şeful Guvernului pentru a rămâne în funcţie

„Spre deosebire de inculpata Jianu, care a negat însăşi existenţa foloaselor şi nu a oferit vreo explicaţia cu privire la scopul pentru care acestea au fost remise inculpatului Năstase, martorul Păun Ioan a arătat în declaraţiile date în cauză (urmărire penală, fond şi recurs) care au fost circumstanţele în care a prestat servicii pentru inculpatul Năstase Adrian.

Ceea ce interesează din aceste declaraţii, dincolo de amănuntele faptice, este motivaţia care a stat la baza foloaselor necuvenite prestate în favoarea inculpatului Năstase.

Astfel, din declaraţiile martorului Păun Ioan rezultă că:

- în aprilie 2002 se apropia sfârşitul misiunii sale în China şi era interesat să rămână în continuare la post;

- cariera profesională a oricărui diplomat şi a oricărui lucrător din consulat sau ambasadă depinde 100% de instituţiile guvernamentale, ca şi de conducerea politică;

- în ce priveşte posibilitatea de a nu da curs solicitărilor venite din partea inculpaţilor Năstase Adrian şi Năstase Daniela, aceasta exista doar în condiţiile în care pleca din China (consecinţa unui refuz era încheierea misiunii în străinătate);

- de regulă, orice rugăminte a unui prim-ministru este de fapt un ordin pentru funcţionarul public ce este în subordine directă;

- pe perioada cât lucrezi într-un minister, eşti subordonat direct ministrului şi prim-ministrului, cu atât mai mult când eşti în misiune externă, când intri în contact direct cu ei şi când orice greşeală sau părere de ofensă te costă postul;  

- nu şi-a pus problema că serviciile procurate familiei Năstase ar fi ilicite, dar chiar dacă şi-ar fi pus această problemă, ce ar fi putut face? (alternativa era riscul de a-şi pierde slujba, deşi acest lucru nu i s-a spus expres);

- deşi martorul a arătat că nu poate spune că a încercat să cumpere influenţa inculpatei Năstase Daniela pentru a fi menţinut în străinătate, totuşi acesta a menţionat că şi-a dorit să aibă o relaţie cât mai bună cu inculpata, pentru a avea la cine apela în situaţia în care va avea o problemă;

- deşi nu i s-a spus că ar putea avansa în funcţie, era clar însă că fiind într-o relaţie bună cu o persoană importantă, eşti protejat;

- numirile în funcţiile de consul general se fac prin hotărâre de guvern, propunerea putând să vină fie de la Ministerul Afacerilor Externe, fie poate să fie o decizie politică;

- revocarea dintr-o funcţie de consul este practic inatacabilă, întrucât orice încercare ar fi fără efect, cu atât mai mult cu cât încetarea misiunii nu este motivată;

- avansarea sa în funcţia de consul general ar putea fi interpretată ca o răsplată pentru serviciile făcute familiei Năstase.

Din înscrisurile aflate la dosar, rezultă că misiunea  în străinătate a martorului Păun la ambasada României din China, trebuia să se încheie în luna aprilie 2002, în baza Programului de rotare a cadrelor aprobat de conducerea M.A.E..

Ca urmare a Memorandumului Interior din 15 martie 2002 al Ministerului Afacerilor Externe, Direcţia Asia-Pacific, s-a aprobat de către ministrul în funcţie prelungirea misiunii martorului până la sfârşitul lunii iulie 2002, motivată între altele de vizita pe care inculpatul Năstase Adrian urma să o efectueze în China în calitatea sa de prim-ministru, în luna iunie 2002 şi de cunoştinţele martorului în privinţa realităţilor politico-economice din China.

În aceste condiţii, interesul martorului de a rămâne în continuare la post şi după această dată, afirmat de el în declaraţiile date în cauză, era unul real şi actual, iar oportunitatea ivită pentru atingerea acestuia a fost tocmai contactul cu prim-ministrul României şi soţia acestuia, precum şi interesul acestora de a achiziţiona în condiţii de clandestinitate (cu importante sume de bani nedeclarate public, fără încheierea unor documente legale, prezentând în faţa autorităţilor vamale documente false), într-o perioadă îndelungată şi în mod repetat diverse bunuri din China.

Că aşa au stat lucrurile, rezultă cu claritate chiar din replicile inculpatului în cadrul dialogului ambiental purtat cu martorul Creţu Octavian în ziua de 13.03.2006, în contextul presiunilor exercitate de inculpat asupra martorului Păun pentru ca acesta să-l ajute, prin conduita sa procesuală, să scape de acuzaţiile de corupţie ce fac obiectul prezentei cauze:
    
- „…eu m-am bătut pentru el şi ştie foarte bine”;
-„…iar eu în perioada în care el a avut nevoie de sprijin, el l-a avut! Şi când trebuia să fie consul în Hong Kong şi consul la Shanghai, şi m-am bătut împotriva tuturor ca să meargă acolo!”.

Scopul a fost atins de ambele părţi

„În speţă, este cert faptul că martorul Păun a prestat servicii necuvenite în favoarea familiei Năstase, conştient fiind că de conduita sa în raport cu aceasta depindea prelungirea misiunii sale în străinătate, în condiţiile în care potrivit reglementărilor interne ea trebuia să se încheie.

În egală măsură, inculpatul Năstase Adrian, prin intermediul soţiei sale, inculpata Năstase Daniela, a pretins şi primit aceste foloase necuvenite din partea martorului Păun, conştient la rândul său că în schimbul acestora, el trebuie să acţioneze în sensul dorit de către martor (menţinerea sa în misiune în străinătate), făcând în acest sens uz de prerogativele funcţiei de prim-ministru.

Aşa cum o dovedeşte probatoriul administrat în cauză, scopul pentru care foloasele au fost remise/primite s-a realizat efectiv, căci martorul şi-a continuat misiunea în străinătate, fiind la un moment dat chiar „promovat”, odată cu numirea sa de două ori la un interval de 6 luni în funcţia de consul general.

Prin urmare, în speţă există o legătură indisolubilă între serviciile necuvenite prestate de martor în favoarea inculpatului Năstase Adrian şi menţinerea martorului în misiune în străinătate (inclusiv numirea sa ca şi consul general), ca act îndeplinit de inculpat şi care a ţinut atât în drept, cât şi în fapt de funcţia pe care a ocupat-o, scopul activităţii infracţionale nefiind doar urmărit, ci şi atins.“

Cum a vrut Năstase să-l convingă pe consul să nu-l trădeze

„După declanşarea cercetărilor penale în prezenta cauză, martorul a înţeles să contribuie la aflarea adevărului, iar acest lucru nu s-a rezumat la declaraţii coerente şi complete, acuzatoare la adresa inculpaţilor Năstase Adrian şi Năstase Daniela, ci şi la punerea la dispoziţia organelor judiciare a unor mijloace de probă în susţinerea acestor acuzaţii (suma de bani rămasă nefolosită, corespondenţa cu inculpata Năstase Daniela, evidenţa ţinută cu toate sumele primite şi cheltuite, listele cu bunurile din containerele expediate, alte înscrisuri).

Aşa se explică şi comportamentul  ulterior adoptat de inculpatul Năstase Adrian, care a încercat pe diverse căi (incluzând oferirea de bani sau şantaj) să-l determine pe martor să abandoneze conduita de cooperare cu organele judiciare în vederea aflării adevărului.

În acest sens, inculpatul Năstase Adrian a catalogat atitudinea martorului drept „trădare” (spre deosebire de inculpata Jianu Irina, care a rămas alături de familia Năstase), intuind problemele pe care ar putea să le aibă din cauza martorului în situaţia în care cercetările penale în prezenta cauză ar fi fost dublate de declanşarea procedurii de verificare a averii sale (lucru care, în mod inexplicabil, nu s-a întâmplat).

Relevante sunt dialogurile ambientale purtate în biroul său de preşedinte al Camerei Deputaţilor cu martorul Creţu Octavian în zilele de 13 şi 14 martie 2006, din care esenţiale sunt următoarele susţineri ale inculpatului Năstase Adrian:

- „…Păun şi-a schimbat declaraţia şi a spus că de fapt soţia mea   i-a dat banii, este vorba de o sumă mai mare, că are inventar complet pe fiecare obiect din fiecare container, schimbând complet linia de anchetă şi chestiunea asta…ă…cum să spun?- îmi creează o problemă, îmi creează o problemă de tip juridic”;

- „El a introdus o sumă care-mi creează numai probleme:patru sute cincizeci de mii de dolari, cin’sute de mii de dolari…”;

- „…el dacă avea o anumită strategie, trebuia s-o discute şi cu mine (…)Ceea ce-a făcut el îmi creează o mare problemă (…) Suma aceea, şi…ă…şi inventaru’ pe care l-a promis, şi faptul că el a dat de bună…El a venit şi a anunţat că o să vină şi o să dea tot cu toate documentele, scrise de mână de soţia mea şi…ă…comenzi şi nu ştiu mai ce”;

- „Dar eu vă spun numai că şi ea (inculpata Jianu) se simte în aceeaşi situaţie tot cu „ori-ori”. Pentru că ea a făcut nişte declaraţii,   şi-a asumat nişte lucruri…Ea şi le-a asumat, că erau banii ei, că a făcut nişte lucruri.Pentru ce trebuia să vină el să spună: „ Dom’le sunt, nu sunt..?” Deci, el trebuia să…Nimeni n-a spu…El nu ştia nimic de documente, le le-a pus într-un plic şi le-a trimis. Asta era declaraţia lui şi n-avea nici un fel de problemă!Deci, ea-şi asumase această chestiune, însă a fost ideea lui. E o idee tâmpită, de-altfel, cu…Şi erau acolo obiecte de construcţii destul de multe…Ori, el vine acuma şi spune :”Nu, domn’e! Uite pe fiecare container ce este şi vă aduc eu notiţele mele.Şi vă aduc şi scris de DANA NĂSTASE şi vă spun că şi bani…veniţi…ă..daţi de …DANA şi de ADRIAN NĂSTASE”. De, asta a fost declaraţia lui, ultima! Deci, el a …a introdus nişte elemente noi de foarte mare dificultate şi la un alt nivel, pentru că până acum se discuta de o sută de mii materiale din containere, îi pune într-o situaţie delicată pe cei de la vamă, de la BACĂU…Ăştia spuneau: „Domn’e, asta am primit, asta există aici”! Deci, nu era nici un fel de problemă!”;

- „…pentru astfel de chestiuni sunt câteva semne de întrebare! Prima chestiune: cum dovedeşti că banii erau în CHINA rămaşi unde? îngropaţi în curte?Doi: ăă…suma …Deci, planu’ de atac împotriva mea este pe de o parte pe luare de mită, pe de altă parte pe controlul averii!Trei: ă…chestiunea legată de…ăă..Toată povestea asta aruncă-n aer declaraţia de vamă, de la BACĂU.Pe containere.Ă…Iar patru: povestea asta-nseamnă de fapt…ă…evaziune fiscală şi…ăă…şi plata taxelor vamale de către cei de la BACĂU…ăă…pentru nişte bunuri personale!”;

- „Iar aici el practic nu a făcut…el era… a fost chemat să spună ce-i cu plicurile alea, că le-au găsit!Şi trebuia doar atât să spună:”Domn’e, le-am pus într-un alt plic, le-am trimis acolo, nu ştiu despre ce e vorba!IRINA JIANU…” Trebuia să spună:”IRINA JIANU s-a ocupat de toată povestea…” şi atât!;

- „ Vorbiţi cu ei dacă ar…Îi spui că sunt un bun prieten şi…Deci, am nevoie de un anumit sprijin în perioada asta, pentru că dacă nu vorbiţi…pierd şi una şi alta”;

- „Şi de-asta eu cred că este foarte periculos jocu’! Ori asta…Cum să spun? Mie nu-mi lasă posibilitatea decât a unui atac care să meargă pe toate zonele. (…) Deci, dacă el merge în continuare cu…Pentru că mie mi se pare din partea lui o trădare! Deci, ceea ce-a făcut, este o trădare!”;

- „Deci, el …ăă…în ceea ce priveşte chestiunile de, dacă lucrurile merg bine…Păi are nişte bani, la el, care pot să rămână la el, ca să-şi acopere problemele…!Vă spun asta ca să…(…)Deci, asta este strict între noi şi puteţi…”;

- „ Imediat când vine, să organizăm această întâlnire! (…) Iar ei să pregătească chestiunile care să fie…să nu fie nocive pentru nimeni! (…) O singură dată, ne sună…dusă în zona IRINEI JIANU. IRINA JIANU îşi asumă toate lucrurile astea..”;
- „ Ce vreau să vă rog, deci…ă…ă…eu încerc să evit scandalurile pe toate …inclusiv pe zona lui, inclusiv…pentru că, vă repet, rămân decât două variante: „Ori să găsesc o soluţia convenabilă cu el, ori să îl decredibilizez ca om”. N-am altă variantă.”

Şantaj „în cel mai pur stil mafiot“

„În acest context, inculpatul Năstase nu a avut nicio reţinere de a acţiona în cel mai pur stil mafiot, încercând să impună tăcerea persoanei care 'l-a trădat' (aşa cum însuşi inculpatul s-a exprimat) prin dezvăluiri viitoare compromiţătoare pentru aceasta, ce aveau însă să fie făcute nu de către inculpat, ci de o persoană care, spre deosebire de partea vătămată Păun Ioan, a ales să-i fie credincioasă până la capăt (inculpata Jianu Irina Paula)“

Afacerea clădirii din Zambaccian

„Din înscrisurile aflate la dosar rezultă că la data de 10.09.2001 numita Cernăşov Tamara a cumpărat imobilul din strada (…)cu suma de 8 miliarde lei vechi ( 293.309 euro la cursul BNR 1 EURO=27.275 ROL).

După numai patru luni de la data încheierii contactului prin care a devenit proprietara imobilului din strada (...), la data de 29 ianuarie 2002, numita Cernăşov Tamara a înstrăinat acelaşi imobil către numitul Paul Opriş cu suma de 9,5 miliarde lei vechi (342.071 euro la cursul BNR 1 EURO=27.772 ROL).

În privinţa numitei Cernăşov Tamara, la data încheierii celor două contracte de vânzare-cumpărare, aceasta avea 93 de ani, fiind născută la 25.08.1908 (fil.293 vol.7 ds.fond).

Anterior, printr-un testament autentificat la data de 1.11.1999, numita Cernăşov Tamara a instituit-o legatară universală pe inculpata Năstase Daniela, lăsându-i toate bunurile mobile şi imobile ce se vor fi aflat în proprietatea sa la data decesului (fil.290 vol.7 ds.fond).

Este de remarcat că potrivit constatărilor notarului cuprinse în încheierea de autentificare a testamentului, numita Cernăşov Tamara (atunci, în vârstă de 91 de ani), era în vârstă şi nu se putea deplasa, fiind însă conştientă şi în deplinătatea facultăţilor psihice (fil.291 vol.7 ds.fond).

Din cele menţionate anterior rezultă că, deşi era o persoană în vârstă şi nedeplasabilă (circumstanţe care cu atât mai mult existau şi la 93 de ani), numita Cernăşov Tamara părea interesată de speculaţii imobiliare, cumpărând şi vânzând acelaşi imobil, într-o perioadă de 4 luni, contra unui profit de 1,5 miliarde lei (48.762 euro).“

„Astfel, în urma decesului său, inculpata Năstase Daniela a moştenit de la mătuşa Tamara 3 apartamente, un teren de 2.500 metri pătraţi în comuna Voluntari, obiecte de artă şi de cult în valoare de 40.000 de euro, lucrări de pictură şi grafică de 85.000 de euro, precum şi 281.669,59 RON, 60.000 de euro şi 602.735 dolari.

În timpul vieţii, aşa cum rezultă din considerentele unei alte sentinţe penale care l-a vizat pe inculpatul Năstase (favorabilă acestuia şi rămasă definitivă), la 91 de ani aceeaşi mătuşă (care locuia într-un apartament la bloc) a vândut printr-un contract autentic încheiat la 19.11.1999 unui alt apropiat al familiei Năstase (numitul Bittner Alexandru) obiecte de artă şi bijuterii contra sumei de 400.000 de dolari ( a se vedea s.pen.1743/2011 def. prin dec. Completului de 5 judecători nr.176/2012), după cum la aproape 95 de ani (12.05.2003) aceeaşi mătuşă a achitat 3.226.000.000 RON către S.C.Vertcon S.A. reprezentând contravaloare mobilier în baza unei facturi al cărei beneficiar era inculpata Năstase Daniela.“

Şantajul lui Năstase şi „ofiţerul sub acoperire“

inculpatul i-a explicat martorului Creţu că a apelat la el datorită „autorităţii” pe care acesta o avea asupra martorului Păun, iar din întreaga discuţie purtată a rezultat că rolul martorului Creţu era acela de a-l determina pe martorul Păun să-şi schimbe conduita procesuală într-un sens favorabil inculpatului Năstase ( prin modificarea declaraţiilor şi neaducerea dovezilor la care făcuse referire la 9.03.2006), sub ameninţarea că, în caz contrar, martorul Păun va suferi consecinţele negative ale dezvăluirii faptului (real sau imaginar) că este ofiţer sub acoperire al unui serviciu de informaţii din România, dezvăluire care avea să se facă prin intermediul inculpatei Jianu.

Sunt relevante următoarele pasaje din discuţiile purtate între inculpat şi martorul Creţu:

Creţu Octavian: Pe de…pe de altă parte nu vreau…ă…să ştiu pentru că ştiţi şi dumneavoastră, sunt implicate şi alte…ă…procese, alte structuri şi nu vreau să mă…să mă amestec.Nu vreau să mă amestec.
Năstase Adrian: Am înţeles.Domnu Creţu, am nevoie de sprijinul dumneavoastră, totuşi, în chestiunea asta şi am să vă spun…ă…de ce.
C.O.:Da.Da.
N.A.:Ştiu că aveţi o anumită autoritate asupra lui şi…ştiu că şi domnu Rotaru…ă..are o anumită autoritate asupra lui.Ă…el dacă avea o anumită strategie, trebuia să o discute şi cu mine.
C.O.:Nu a avut cum, domnu Preşedinte!
N.A.: Putea! (…) Ceea ce-a făcut el îmi creează o mare problemă.Suma aceea şi…ă …şi inventaru pe care l-a promis şi faptul că el a dat de bună…El a venit şi a anunţat că o să vină şi o să dea tot cu toate documentele, scrise de mână de soţia mea şi…ă..comenzi şi nu ştiu mai ce.
………………………………………………………………………..
N.A.: (…)Deci, din acest moment…Deci, Irina Jianu vrea să…vrea să anunţe să el i-a spus că era ofiţer sub acoperire,să ceară nu ştiu mai ce…Deci, iese un scandal şi iese o mizerie…
C.O.: (…) Dacă ea spune asta…ă…îşi pune o bombă sub fund.
N.A.:Deci, ea spune că el i-a spus chestia asta. Deci…Bun, eu vă spun!Deci, eu vă s…
C.O.:Domnu Preşedinte, e bine să nu spună lucrul acesta!
A.N.:E-n ordine!Eu…
C.O.:Dacă face asta deschide Cutie Pandorei şi absolut nimeni şi nimic nu o va putea închide.
……………………………………………………………………………
N.A: Pentru că el a depus…Şi-atunci aş avea nevoie pentru că ea merge, Irina…ă…Jianu, va merge miercuri la …ă…la…la Parchet. Ş până miercuri ar trebui să ştim cum stau lucrurile.
C.O.:Păi, ăsta a plecat acasă!
N.A.:A plecat, e în China, acuma?
C.O.:Sigur.
N.A.:Păi, nu, el s-a dus acolo, să ia acuma…ă…ce le-au dat, ce-a declarat pe documente. Deci, asta este! Deci, a… Deci, a dat un document…
C.O.:Da aşa …aşa e…credeţi?
N.A:Păi, sigur.
C.O.:Aşa a zis el acolo?
N.A.:Da. A…Deci , în declaraţie, el a spus: Domne, vă dau un document…Nu ştiu ce le-a dat…Şi-a dat, deja, un document acolo…Iar acum când vine , el vrea să aducă de acasă tot ce are.(…)Da..Da…Deci, problema este că dacă el acum…Eu cred…ăă…c-ar spune că nu-l mai are, n-a găsit, nu sunt datele…Că nu …nici nu ştiu cum poate fi oprit acest lucru!
C.O.:Nu ştiu să vă spun!
N.A.:Pentru ce…?Pentru ce este necesar să aducă el..ă…nu ştiu ce notiţe făcute pe container…Deci, vă daţi seama că este practic o colaborare cu ei, dincolo de ceea ce era…Ori, în condiţiile astea, sigur că Irina Jianu…
……………………………………………………………………
N.A.:(…)Nu ştiu, da…dacă trimiteţi pe cineva la el, în China sau…?
C.O.:Nu, o să vorbesc cu el pe telefon,am cumpărat o cartelă de reîncărcare…
N.A: Da..Da…Spuneţi-i lucrurile astea... (…)pentru că vreau …Ă…Irina Jianu se duce…(…)Cred c-ar fi foarte important să vorbiţi cu el pentru că…şi să vorbiţi astăzi sau mâine în aşa fel încât, în aşa fel încât să ştiu şi eu cum vorbesc, cu ce-i transmit Irinei Jianu. Pentru că trebuie…(…)Îi spui că sunt un prieten şi…Deci, am nevoie de un anumit sprijin în perioada asta, pentru că dacă nu vorbiţi…pierd şi una şi alta
………………………………………………………………………..
N.A.:(…)Deci, ei vor face o operaţiune, preiau acum toate hârtiile, tot ce au, tot ce nu mai ştiu ce şi lor le lasă totul la…când vin aici la …la Parchet.
C.O: Am înţeles.
N.A: Şi de-asta eu cred că este foarte periculos jocu!Ori asta…Cum să spun?Mie nu-mi lasă posibilitatea decât a unui atac care să meargă pe toate zonele.
C.O.:am înţeles!
N.A: De la acuzaţiile care s-au făcut cu el în legătură cu anumite lucruri pe care le ştiţi, de la celelalte chestiuni pe care le spune Irina şi pe care le ştiu şi-altele. Deci, asta, cum să spun?Chiar ajungem de…de..Inclusiv pe..pe…
C.O.:Am înţeles!
N.A.:Eu nu mai am decât posibilitatea decât cu autoritatea dumneavoastră.Deci, dacă el merge în continuare cu..Pentru că mie mi se pare din partea lui trădare!Deci, ceea ce-a făcut, este o trădare!
……………………………………………………………………….
N.A.:Ă..vă rog să vorbiţi cu…cum se poate face şi daţi-mi un semn mâine sau luni, ar trebui, da?
………………………………………………………………………….
N.A.: Ce vreau să vă rog, deci, …ă…ă… eu încerc să evit scandalurile pe toate…inclusiv pe zona lui, inclusiv…pentru că, vă repet, rămân decât două variante: ori găsesc o soluţie convenabilă cu el, ori îl decredibilizez ca om.N-am altă variantă.