Constantin Nicolescu, condamnat la 9 ani şi 6 luni de puşcărie în  dosarul Căteasca

Astăzi, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş la închisoare cu executare într-un alt dosar instrumentat de DNA

Constantin Nicolescu este acuzat în dosarul Căteasca de fraudare de fonduri europene. Decizia nu este definitivă. Nicolescu poate face recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Fostul preşedinte al CJ Argeş Constantin Nicolescu a fost condamnat, vineri, de Curtea de Apel Bucureşti, la nouă ani şi şase luni de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzat de fraudare de fonduri europene pentru reconstrucţia a două poduri, prejudiciul fiind de 1,2 milioane de euro.

Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a mai decis în cazul lui Constantin Nicolescu interzicerea unor drepturi pe o perioadă de trei ani după executarea pedepsei cu închisoarea.

În acelaşi dosar, Grigore Dobre, asociat şi administrator la SC Zeus SA Piteşti, a fost condamnat la cinci ani şi două luni de închisoare cu executare, iar Ecaterina Pletoiu, reprezentantă a SC Proiect Infra 2005 SRL Piteşti, a primit o pedeapsă de cinci luni de închisoare cu suspendare.

Prin sentinţa de vineri, Mihail-Gabriel Nicoară şi Codruţa-Lavinia Mercea, angajaţi ai CJ Argeş la data faptelor, au primit pedepse de cinci ani şi cinci luni de închisoare cu executare, respectiv patru ani şi cinci luni de detenţie.

Instanţa a mai dispus pedepse de câte patru ani de închisoare pentru Olga Stancu, Cristina Dobre, Aurelia Mirela Florescu şi Sabina Elena Bocioacă, angajate la CJ Argeş la data faptelor, şi Iuliana Mioara Pintilie, subinginer în cadrul Regiei Autonome Judeţene de Drumuri Argeş.

De asemenea, Ionel Didea, notar public la data faptelor, a fost sancţionat cu mustrare, instanţa stabilind că fapta de fals intelectual de care a fost acuzat nu prezintă gradul de pericol social concret al unei infracţiuni.

"Admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român - prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - reprezentată prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti şi obligă pe inculpatul Nicolescu Constantin la plata sumei de 984.164,38 euro (în echivalentul în lei la cursul BNR de la data plăţii) către partea civilă, cu titlu de daune materiale, la care se adaugă majorările de întârziere, calculate de la data comiterii faptei şi până la achitarea debitului, potrivit Codului de procedură fiscală", potrivit deciziei instanţei.

Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au mai dispus confiscarea sumei de 4.497.947,48 de lei de la Nicolescu, Nicoară, Pintilie, Bocioacă, Mercea şi Florescu, precum şi a sumei de 4.973.065,75 lei de la Nicolescu, Dobre, Nicoară, Pintilie, Bocioacă, Dobre şi Stancu.

Instanţa a menţinut sechestrul pus de procurorii DNA Piteşti pe bunurile mobile şi imobile aparţinând lui Nicolescu - până la concurenţa sumei de 984.164,38 euro şi 9.471.013,23 lei, lui Grigore Dobre - până la concurenţa sumei de 4.973.065,75 lei, lui Mihail-Gabriel Nicoară - până la concurenţa sumei de 9.471.013,23 lei, Codruţei Lavinia Mercea - până la concurenţa sumei de 4.497.947,48 lei, Cristinei Dobre - până la concurenţa sumei de 4.973.065,75 lei, Iulianei Mioara Pintilie - până la concurenţa sumei de 9.471.013,23 lei şi Sabinei Bocioacă - până la concurenţa sumei de 9.471.013,23 lei.

Decizia de vineri nu este definitivă şi poate fi contestată cu apel la instanţa supremă.

Dosarul în care Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Nicolescu vizează reabilitarea podului de la Căteasca, care face legătura între Autostrada Bucureşti-Piteşti şi DN 7, care ar fi fost avariat de inundaţii în 2005. Procurorii au arătat că podul era deja avariat când s-au produs inundaţiile, iar Nicolescu şi Corneliu Oprescu, primarul comunei Căteasca, ar fi semnat cererea de finanţare pe baza unor acte false, astfel încât CJ Argeş ar fi încasat ilegal fonduri nerambursabile de 1,25 milioane de euro.

"Pentru a accesa banii europeni, funcţionari din cadrul CJ Argeş au atestat în cererea de finanţare, în mod nereal, că respectivele poduri fuseseră afectate de inundaţii, deşi unul dintre ele, cel din comuna Căteasca, fusese avariat anterior, aşadar nu era eligibil pentru proiectul respectiv. Cererea de finanţare a fost însoţită de o declaraţie de parteneriat semnată la data de 25 ianuarie 2007, de inculpatul Nicolescu, în calitate de preşedinte al CJ Argeş şi reprezentant al acestei autorităţi contractante, cunoscând faptul că în conţinutul acestei cereri sunt atestate împrejurări necorespunzătoare adevărului. Caracterul fals al acestui înscris constă în aceea că în conţinutul acestuia s-a menţionat în mod nereal că podul din comuna Căteasca a suferit avarii importante în urma calamităţilor naturale din perioada aprilie-august 2005 şi ca urmare, a fost închis circulaţiei, deşi infrastructura podului era avariată anterior anului 2004, iar la momentul producerii inundaţiilor, podul era închis circulaţiei", se arată în comunicatul DNA Piteşti, emis după începerea cercetărilor.