Franţa a trecut la comanda forţei de intervenţie rapidă a NATO VIDEO
0
Franţa va prelua începând de sâmbătă, timp de un an, comanda Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJFT), unitatea NATO de intervenţie rapidă, creată în 2014 ca răspuns la anexarea ilegală de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea şi la tensiunile din Orientul Mijlociu, a informat miercuri Alianţa Nord-Atlantică.
„Mulţumesc Franţei pentru conducerea forţei de reacţie rapidă a NATO în 2022”, a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, citat într-un comunicat de presă.
VJTF, care poate ajunge la un efectiv de până la 40.000 de militari, este pregătită să intervină într-o perioadă de maximum 48 până la 72 de ore de la declanşarea unei crize.
„VJFT este o contribuţie substanţială pentru apărarea noastră colectivă, iar conducerea asigurată de Franţa este o demonstraţie puternică a angajamentului şi capacităţilor. Într-o perioadă de provocări de securitate fără precedent, nu trebuie să existe nicio înţelegere greşită cu privire la hotărârea NATO: suntem uniţi pentru a apăra şi proteja toţi aliaţii”, a afirmat Stoltenberg.
În 2022, VJTF va cuprinde o forţă multinaţională de câteva mii de militari. O brigadă franco-germană, care numără aproximativ 3.500 de militari, va servi drept nucleul unităţii NATO. Cu sediul la Lille (nordul Franţei), brigada franco-germană este o unitate binaţională, dar şi alte state membre ale NATO - precum Spania, Portugalia şi Polonia - vor pune la dispoziţie militari pentru VJTF.
Franţa înlocuieşte Turcia, care a asigurat anul acesta conducerea unităţii NATO de intervenţie rapidă, iar în 2023 conducerea VJTF va fi preluată de Germania. Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a fost dislocată în luna mai în România, pentru exerciţiul Steadfast Defender 21.
„Am aprobat dislocarea, la nevoie, în România, a forţei de răspuns a NATO cu o capacitate de reacţie foarte ridicată/VJTF, în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare în anul 2020, în concordanţă cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2020, şi am mandatat ministrul Apărării Naţionale pentru a aproba eventualele modificări în structura VJTF, care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2020”, se arată în informarea prezentată din partea preşedintelui Klaus Iohannis în plenul Parlamentului, referitoare la participarea forţelor Armatei României şi MAI la misiuni şi operaţii în afara teritoriului naţional, precum şi la dislocarea, la nevoie, în România, a Forţei de Răspuns a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.
Forţa de reacţie a NATO este un nucleu militar de elită, care cuprinde unităţi terestre, aeriene, maritime şi forţe speciale şi care totalizează aproximativ 6.000 de militari. Unitatea este special concepută pentru a fi capabilă de implementare rapidă în operaţiuni, oriunde este nevoie.
Înfiinţată după anexarea Crimeei de către Moscova
VJTF face parte dintr-o grupare mai mare a NATO (Forţa de Răspuns-NRF), dar este cea care intervine cel mai rapid în cazul unei crize. Ţările aliate participă la VJTF numai cu militari extrem de bine antrenaţi, după un program standardizat la nivelul NATO. VJTF este un vârf de lance al NATO special conceput pentru a răspunde unor crize care apar mai ales în zonele din estul şi sudul alianţei. Şefii de stat şi de guvern NATO au decis să creeze VJTF la Summit-ul din Ţara Galilor din 2014, ca răspuns la schimbarea mediului de securitate după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia şi după agravarea situaţiei din Orientul Mijlociu.
Se încarcă comentariile...
