Fostul ministru Darius Vâlcov a recunoscut în faţa procurorilor că a primit 1,5 milioane de euro

Fostul ministru Darius Vâlcov a recunoscut în faţa procurorilor că a primit 1,5 milioane de euro

Darius Vâlcov a recuscunocut o parte din acuzaţiile aduse de DNA FOTO Mediafax

Darius Vâlcov, fostul ministru al Finanţelor, a recunoscut în faţa procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) o parte din acuzaţiile care i se aduc, inclusiv că a primit 1,5 milioane de euro mită. Cu toate acestea Curtea Supremă a respins cererea procurorilor de a emite un nou mandat de arestare pe numele acestuia.

Ştiri pe aceeaşi temă

Concret, anchetatorii susţin că Vâlcov a recunoscut o parte din acuzaţiile care îi sunt aduse în acest dosar, în sensul că „societăţile pe care eu le-am împrumut şi la care urma să fiu beneficiar al unei cote părţi din profit, au desfăşurat activităţi comerciale, calitate în care eu eram incompatibil conform statului pe care îl aveam”.
 
De asemenea, Vâlcov a recunoscut, în parte, anumite discuţii pe care le-a avut cu deputatul PSD Daniel Bărbulescu, la locuinţa căruia a fost găsit seiful în care Darius Vâlcov ascunsese lingourile, banii şi parte din tablourile pe care le-ar fi primit mită, Andra Bărbulescu şi cu Lucian Şuşală, dar le-a plasat în contextul unor sfaturi „prieteneşti” pe care le-a dat celor trei în legătură cu înfiinţarea şi dezvoltarea unor afaceri. 
 
Mai mult, fostul ministru a mărturisit că a primit suma de 1,5 milioane euro de la Theodor Berna, atât cash, cât şi prin intermediul unor societăţi, „în scopul de a-şi exercita influenţa asupra persoanelor însărcinate cu atribuirea lucrărilor în situaţia în care S.C. Tehnologica Radion S.R.L. nu ar fi câştigat licitaţia”. 
 
Vâlcov ar fi primit suma de 1,5 milioane de euro, începând cu anul 2011, prin intermediul lui Minel Florin Prina, administrator public la Primăria Slatina, acesta stabilind şi modalitatea de plată, mai spun anchetatorii.
 
În referat apar şi informaţii conform cărora fostul ministru şi-ar fi împrumutat cu bani mai mulţi apropiaţi, printre care şi familia deputatului Daniel Bărbulescu. 
 
Procurorii cer arestarea lui Darius Vâlcov
 
Procurorii DNA au cerut ieri arestarea preventivă pe o perioadă de 30 de zile a lui Darius Vâlcov pentru efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale. Instanţa a respins această cerere chiar dacă anchetatorii au specificat că arestarea fostului ministru este necesară după ce s-a constatat că acesta ar mai fi comis o infracţiune, prin prisma calităţilor deţinute de acesta de-a lungul timpului, de primar al municipiului Slatina, senator în Parlamentul României şi membru al Guvernului României. 
 
„Fapta săvârşită de inculpatul Vâlcov Darius-Bogdan, în afara gravităţii inerente ce derivă şi din mecanismul de înfiinţare şi coordonare a respectivelor firme, iniţiat şi desfăşurat prin intermediul mai multor reprezentanţi de fapt sau a administratorilor acestora în scopul disimulării adevăratului patron, prezintă un grad ridicat de pericol social, având în vedere funcţiile ocupate de inculpat, ceea ce denotă perseverenţa infracţională, scopul urmărit fiind acela de a ascunde urmele faptei săvârşite şi asigurarea folosului infracţiunii”, se arată în referatul DNA.
 
Procurorii precizează că, chiar dacă Vâlcov s-a autodenunţat anterior pentru această nouă infracţiune, concurentă cu infracţiunea de trafic de influenţă, iar cu prilejul audierii a făcut o recunoaştere calificată şi complexă a faptelor săvârşite, sunt de părere că privarea acestuia de libertate este necesară pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică.
 
Cu privire la noţiunea de „stare de pericol pentru ordinea publică”, legea nu oferă o definiţie explicită, iar analiza reglementării interne şi a jurisprudenţei instanţei europene conduce la concluzia că existenţa unei stări de pericol pentru ordinea publică se deduce în fiecare caz în parte, din examinarea circumstanţelor cauzei, prin raportare la natura faptelor pentru care există presupunerea rezonabilă că au fost comise, modul de săvârşire, persoana inculpatului, calitatea şi poziţia sa în societate.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările